Agnieszka Wyszyńska-Szulc, vicepreședinte, Politica de reglementare, Philip Morris International
Trebuie remarcat faptul că, atunci când a fost adoptat primul pachet de restricții, importurile oficiale de lichide pentru vape atingeau doar 20 de milioane de lei – nu mai mult de o treime din cifra de afaceri reală. În 2022, acciza pe lichidul de țigară electronică a fost stabilită la 1 957 de lei pe litru. Un an mai târziu, aceasta a crescut la 2446,25 lei, iar în 2025 a ajuns la 3094,50 lei pe litru. Totodată, pragul conținutului de nicotină a fost coborât de la 72 mg la 20 mg/ml, iar volumul rezervoarelor și cartușelor a fost limitat la doi mililitri. Formal, statul a consolidat controlul normativ și fiscal. Dar în practică nu a existat niciun efect.
În prezent, comerțul cu produse de vape se dezvoltă rapid în format online, reducând cota canalului legal de vânzare. Potrivit experților, produsele sunt vândute prin cel puțin 30 de resurse online importante, inclusiv Telegram, Instagram și TikTok. Autoritățile de stat au recunoscut situația ca fiind critică. De exemplu, ministrul Sănătății, Alla Nemerenco, a declarat că 12,7 la sută dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani din Moldova utilizează țigări electronice. Un studiu al comunității pediatrice arată că mai mult de o treime dintre minorii intervievați foloseau vapori de unică folosință.
Bugetul Moldovei a pierdut 650 de milioane de lei din cauza pierderii controlului asupra circulației țigărilor electronice
Datele Serviciului Fiscal de Stat confirmă tendința. Numai în perioada 2022-2023, au fost depistate peste 1 128 de conturi care făceau publicitate pe internet la produse din tutun și nicotină. În ciuda amenzilor de milioane de dolari, majoritatea vânzătorilor au continuat practica ilegală.
În același timp, gama de produse de vape în Moldova a crescut de mai multe ori. Numai în 2024, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a primit notificări cu privire la 1,3 mii de tipuri noi de produse – cu și fără nicotină. Astfel, vapoarele au ajuns în prim-planul consumului, iar aceasta este principala tendință a pieței tutunului din Moldova.
După cum a remarcat pentru Logos Press Agnieszka Wyszyńska-Szulc, vicepreședinte pentru politici de reglementare la Philip Morris International, situația cu țigările electronice reprezintă o provocare dificilă pentru multe guverne.
„Lumea a dezvoltat un flux imens de vapori de unică folosință din China, dintre care unii nu îndeplinesc standardele de calitate și siguranță, în timp ce alții sunt ilegali. Pentru a elimina această problemă, este foarte important să se aplice legile care au fost adoptate. Nu există o soluție unică, avem nevoie de o abordare cuprinzătoare – politica fiscală corectă, reglementarea competentă a acestei categorii de produse și eforturile comune ale diferitelor agenții guvernamentale care controlează atât punctele de vânzare, cât și site-urile online”.
Agnieszka Wyszyńska-Szulc a subliniat importanța inteligenței artificiale în monitorizarea vânzărilor. De exemplu, în Regatul Unit, agenția guvernamentală pentru publicitate utilizează inteligența artificială pentru a monitoriza canalele online, pentru a verifica dacă există reclame la produse care nu respectă legislația. Altfel spus, există o soluție, iar autoritatea de reglementare ar trebui să își coordoneze eforturile pentru a combate ilegalitățile. În același timp, este important să se aloce resurse financiare. În Regatul Unit, autoritățile au alocat un fond special pentru agențiile de aplicare a legii pentru a controla punctele de vânzare cu amănuntul. Un alt exemplu este Danemarca. Acolo, a fost înființat un grup de lucru format din diferite ministere și agenții, care a creat o strategie comună de măsuri pentru aplicarea legii.
De asemenea, este discutabil faptul că autoritățile moldovenești nu lasă consumatorilor o alternativă în politica lor anti-tutun. Astfel, Ministerul Sănătății a inițiat un pachet de măsuri menite să restricționeze circulația produselor din tutun și a celor care conțin nicotină, axat pe interzicerea pungilor cu nicotină. Autorii proiectului de lege fac referire la practica Uniunii Europene, unde circulația păturilor este parțial restricționată.
Agnieszka Wyszyńska-Szulc subliniază: în Europa nu există o interdicție centralizată privind pungile cu nicotină. „Directiva europeană lasă la latitudinea guvernelor naționale să decidă cu privire la acest aspect, iar majoritatea țărilor UE aleg calea reglementării în locul unei interdicții radicale. De exemplu, Polonia, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Austria, România, Elveția și Slovacia au introdus pungile cu nicotină în cadrul legal, extinzându-le aceleași norme ca și pentru alte produse fără fum . Aceste țări au limite de vârstă, cerințe privind ambalajul, controale ale nivelului de nicotină, etichetare obligatorie și sarcini fiscale.”
În Europa nu există o interdicție centralizată privind pastilele cu nicotină
Această abordare controlează piața, reduce riscurile accesului minorilor la produsele care conțin nicotină, generează venituri pentru guvern și menține stimulentele pentru fumătorii adulți de a trece la alternative mai puțin nocive. Interdicția, pe de altă parte, împinge acest segment în umbră, unde este imposibil să se asigure calitatea, respectarea limitelor de vârstă sau colectarea taxelor.
Un prim exemplu este experiența Belgiei, care a introdus o interdicție privind vânzarea de păianjeni în 2023. Cu toate acestea, un audit efectuat la Bruxelles în 2024 a constatat că existau peste 300 de puncte de vânzare care continuau acest comerț. Aceste produse sunt obținute ilegal, adesea cu exces de nicotină, fără nicio certificare. Statul pierde controlul, producătorii legali sunt forțați să plece, iar piața este preluată de cei care operează în afara cadrului legal. Acesta este un exemplu clasic al modului în care interdicțiile excesive distrug sistemul de control și creează o apărare imaginară.
Agnieszka Wyszyńska-Szulc consideră că un control eficient al tutunului trebuie să fie echilibrat: pentru a stimula renunțarea la fumat, trebuie să existe stimulente pentru trecerea la produse alternative. „Acestea nu pot fi reglementate în același mod ca țigările, altfel se subminează întregul concept de reducere a riscurilor. Japonia și Noua Zeelandă, două țări care inițial au criticat produsele fără fum, și-au revizuit strategia după ce au analizat dovezile științifice și reacțiile consumatorilor. În loc de interdicții, acestea au introdus mecanisme de control, au pus accentul pe reducerea riscurilor și au dezvoltat campanii de educare. Ca urmare, aceste țări au înregistrat o scădere a ratei fumatului și o îmbunătățire a rezultatelor în materie de sănătate publică.”
Potrivit expertului, elementul-cheie nu ar trebui să fie confruntarea cu consumatorul, ci colaborarea cu acesta. „Politica publică ar trebui să fie construită în jurul individului. Oferiți-i posibilitatea de a alege. Să-i ofere protecție. Să-i arate diferența. Aceasta este singura modalitate de a obține rezultate reale – atât în domeniul sănătății, cât și în economie”, notează ea.
În prezent, Moldova este singura țară din Europa și una dintre cele șase țări din lume în care consumul de tutun este proiectat să crească. Raportul global al Organizației Mondiale a Sănătății estimează că, până în 2025, prevalența consumului de tutun va ajunge la 27,1% pentru ambele sexe, începând de la vârsta de 15 ani.
Moldova se află la o răscruce de drumuri în ceea ce privește politica sa antitutun. Pe de o parte, există dorința de a urma vectorul european și de a demonstra determinare în lupta împotriva fumatului. Pe de altă parte, există riscul de a respinge cele mai bune practici ale UE, de a ignora dovezile științifice și de a cădea în capcana măsurilor populiste care pot avea un efect politic pe termen scurt, dar care pot provoca daune pe termen lung. Pentru a ține pasul cu țările avansate, Moldova trebuie să renunțe la interdicțiile rigide în favoarea unor politici de reglementare flexibile, bazate pe știință.
Colaborarea cu consumatorii, mai degrabă decât confruntarea cu aceștia, ar trebui să fie un element-cheie.
Printre măsurile care ar putea asigura eficiența strategiei naționale, Vyszynska-Schultz sugerează consolidarea controlului asupra comerțului online, punerea în aplicare a unui sistem de monitorizare prin intermediul grupurilor interdepartamentale, o reglementare diferențiată în funcție de categoria de produse și investiții în campanii de educație publică. Ea amintește de experiența de succes a SUA, unde există programe specifice pentru controlul vânzărilor către minori, monitorizarea punctelor de vânzare și dezvoltarea de inițiative educaționale.
În contextul viitoarelor alegeri și al schimbării configurațiilor politice, tranziția către un model bine gândit și echilibrat de reglementare a pieței tutunului pare deosebit de urgentă. Aceasta este o oportunitate pentru stat de a dovedi că drumul european nu este un slogan, ci o alegere reală și consecventă în favoarea bunului simț, a sănătății naționale și a dezvoltării durabile. În caz contrar, interdicțiile deghizate în îngrijiri se pot dovedi a fi un nou eșec, pentru care societatea va plăti din nou.
