Alexander Gozun
Asociația funcționează din 2018 și până în prezent acoperă doar 10% din piața locală. Membrii săi sunt companii stabilite care au o vechime mai mare de 10-15 ani. Potrivit președintelui ASAM, Anatolie Palade, există cerere pentru astfel de servicii în Moldova, dar aceasta este stimulată în mare parte de stat. Piața este în creștere datorită creșterii fondurilor de stat. Acest lucru necesită mai mulți specialiști în dezvoltarea proiectelor. Iar Moldova duce lipsă de aceștia și are nevoie de noi cunoștințe și abilități în implementarea investițiilor.
„Acum lucrăm la instruirea acestora”, spune Palade. – În parteneriat cu Academia de Studii Economice, am elaborat un curs de consultanță în management pentru masteranzi. Discutăm dezvoltarea unui program de stat cu ODA pentru formarea consultanților. Dezvoltăm standarde de calificare pentru această profesie. Dar consultanța se dezvoltă odată cu dezvoltarea afacerilor. Și este mai puțin activă, interesată în principal de atragerea finanțelor, managementul calității, export și marketing. Într-o măsură mai mică – procesele de afaceri, deși în ultima vreme a existat un interes crescut pentru digitalizare. Dar și sectorul public este mai activ în acest sens. Acolo, cererea este în creștere, deoarece fondurile intră în țară”.
Local vs internațional
În acest domeniu, companiile naționale concurează cu companiile internaționale. Firmele locale nu pot participa întotdeauna la licitații pentru că nu îndeplinesc condițiile acestora. „Atunci lucrăm ca subcontractanți”, continuă Anatolie Palade. – Pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor, intenționăm să introducem certificate. Am început procesul de acreditare a ASAM ca centru care le eliberează. Aceasta va fi o anumită marcă de calitate. Intenționăm să implementăm standardul internațional ISO 20700.
Potrivit participanților la piață, volumul în limita a 50 de milioane de euro este ponderea companiilor locale. Proiectele mari sunt implementate în Moldova în principal de către firmele internaționale. Companiile locale sunt implicate în implementarea acestora prin subcontracte.
Dacă în domeniul auditului, de exemplu, Ministerul Finanțelor a creat o structură de supraveghere a pieței, nu există o astfel de structură în domeniul consultanței. Prin urmare, la moment nu există cifre reale însoțite de o analiză profundă și holistică a pieței de consultanță din Moldova, care ar lua în considerare toate domeniile și participanții acesteia.
„În general, consultanța noastră nu este suficient de eficientă din punct de vedere al productivității”, spune Alexandru Gozun, șeful PwC Moldova. – Dacă facem o comparație cu România, un consultant din Moldova poate genera un venit anual care în România ar corespunde profitului net al unui specialist similar. Acesta este un indicator semnificativ. Piața de consultanță din Moldova este slab reprezentată de expertiză bine plătită. O astfel de expertiză este de obicei importată. În același timp, există și export de servicii de consultanță în țară, dar de cele mai multe ori cu valoare adăugată scăzută. Însă expertiza complexă, intelectuală este costisitoare la import. Acest lucru creează anumite tensiuni în ceea ce privește prezența companiilor locale pe piață și potențialul lor de dezvoltare. Pentru a depăși dezechilibrul dintre companiile străine și cele locale, piața trebuie să fie mai activă, să atingă performanțe mai ridicate și să dezvolte nivelul de expertiză.”
În acest sens, PwC este un hibrid. „Există proiecte pe care le implementăm integral prin biroul din Chișinău”, continuă Alexandru Gozun. – Și există unele mai complexe, care necesită expertiză specifică la care avem acces în regiune – România, Republica Cehă, Polonia, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan sau India. Dar în Moldova sunt companii internaționale fără prezență locală, câteva zeci pe piață. Ele vin pentru proiecte internaționale mari. Cu toate acestea, ele nu pot opera pe această piață fără parteneriat cu companiile locale. Acestea au nevoie de informații despre țară, de înțelegerea realităților. De aceea, ei încheie contracte cu companii moldovenești, care acționează ca dirijori ai contextului. Iar acest lucru, la rândul său, ajută piața internă să crească”.
El afirmă că există o anumită creștere a competențelor locale. „Dar, din păcate, aceasta nu este genul de creștere care ar ajuta la dezvoltarea industriei”, explică expertul. – Aceasta este o creștere marginală, de regulă, lucrează într-o anumită direcție”.
Dezvoltarea necesită calitate
Șeful PwC Moldova precizează că o astfel de cooperare rareori oferă companiilor locale acces la întregul ciclu al proiectului. „Este mai degrabă o participare la o anumită nișă, limitată funcțional. Competențele cresc, dar într-un mod fragmentat. Companiile locale nu devin titulari de proiect cu drepturi depline, deoarece partenerul internațional trage volumul maxim asupra sa – profitul său depinde de aceasta. El va reduce la minimum participarea locală, folosind-o doar acolo unde este extrem de necesară. În exemplul PwC Moldova, competențele noastre cresc pentru că avem echipe mixte. Pentru noi, ca organizație globală, nu este o chestiune de principiu care birou câștigă mai mulți bani – Chișinău, București sau Varșovia. Noi lucrăm acolo unde avem expertiza necesară. Dacă există suficientă la nivel local, nu este nevoie să implicăm alte birouri. Acesta este un model ușor diferit. Dar este aplicabil doar companiilor care fac deja parte dintr-o rețea transnațională. Acest model este cu greu disponibil pentru actorii locali independenți, cu excepția cazului în care aceștia fuzionează cu grupuri mari.
Potrivit experților, în prezent, piața de consultanță este fragmentată și diversificată. Prin urmare, este necesară consolidarea companiilor locale și crearea unor structuri mai versatile. Acest lucru va ajuta la extinderea gamei de servicii și la implementarea proiectelor nu pe un subiect îngust, ci pe o scară mai largă. În același timp, accesul la resurse va crește datorită procesului de integrare europeană, ceea ce va afecta și piața și calitatea serviciilor.
Între timp, piața nu este controlată nici de comunitatea profesională, nici de vreo structură de stat. De exemplu, în România, a avea un certificat al asociației evaluatorilor este un semn cert de calitate. Noi nu avem astfel de standarde, iar acest lucru afectează încrederea clienților. Iar situația de pe piață modelează și prețurile. Comparativ cu regiunea, costul serviciilor firmelor locale este mult mai mic decât în România sau Georgia.
„Pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor, trebuie să lucrăm în două direcții”, spune Alexander Gozun. – Prima este consolidarea actorilor pentru care reputația este importantă. Acest lucru ar trebui să conducă la o creștere a calității și a eticii profesionale. A doua este colaborarea cu clienții. Trebuie să înțelegem că cel mai mic preț nu înseamnă cel mai bun serviciu. Deseori avem dumping, iar apoi prețul crește pe măsură ce proiectul avansează. Acest lucru subminează încrederea. Prețurile trebuie să fie rezonabile – altfel calitatea are de suferit. Și acesta este un proces pe termen lung.
El subliniază că, în anii următori, pe măsură ce accesul la finanțarea UE crește, Moldova va depinde din ce în ce mai mult de capacitatea companiilor locale de a dezvolta aceste resurse. „În noile țări din UE, cum ar fi România și Bulgaria, acest proces a fost dificil. Iar noi avem și mai puține astfel de competențe, iar acestea sunt fragmentate – doar în anumite domenii. Prin urmare, trebuie să construim deja acum o abordare – cu accent pe tehnologie, soluții digitale și inteligență artificială.”
