Săptămâna trecută, compania moldovenească de consultanță Double Case a anunțat lansarea primei criptomonede corporative din Moldova – Double Case Token (DCT).
Printre altele, compania oferă instruire pe piețele financiare internaționale, iar token-urile pot fi utilizate pentru a plăti pentru acest serviciu. Dar aceasta este doar o mică parte din ceea ce contează emitenții.
„Compania lansează Double Case Token (DCT) pe blockchain-ul Solana pentru a arăta cum tokenizarea capitalului corporativ poate fi o alternativă rapidă la listarea la bursă. Token-ul va acționa ca o utilitate în ecosistemul Double Case și va promova ideea de a strânge capital prin tokenizare”, a declarat compania într-un comunicat de presă.
Etapele de implementare a noii criptomonede: crearea și listarea tokenului pe DEX (burse descentralizate); integrarea tokenului în ecosistemul Double Case (reduceri, programe, privilegii); listarea tokenului pe CoinMarketCap, CoinGecko și pe toate top-CEX (Binance, Bybit, Huobi, Kucoin, Coinbase, Upbit, OKX, Bitget, Gate, Mexc, BingX).
Ținând cont de faptul că legislația moldovenească în acest domeniu este destul de confuză, SRL Double Case declară oficial că desfășoară activități legate exclusiv de educație și instruire în domeniul financiar și investițional și nu prestează servicii legate de comercializarea, vânzarea sau distribuirea instrumentelor financiare derivate reglementate de Legea nr. 177 din 3 iulie 2025 (vom reveni asupra acesteia).
CEO-ul Double Case, Alexandru Ignat, a declarat în cadrul unei conferințe de presă dedicate lansării primei criptomonede moldovenești că nu există prevederi în legislația moldovenească care să interzică crearea de token-uri; în același timp, exemplul companiei va servi drept imbold pentru crearea unui cadru de reglementare în acest domeniu.
În iulie 2025, o companie moldovenească, furnizorul de servicii financiare Bpay, a lansat aplicația CryptoSphere pentru Android și iOS, care poate fi utilizată pentru a cumpăra și vinde criptomonede – Bitcoin, Ethereum, Litecoin, USDT – în doar câțiva pași; a monitoriza în timp real cursul de schimb al monedelor; și a transfera fonduri între portofele externe.
Participanții la scandaloasa schemă financiară piramidală TUX au efectuat tranzacții în monede stabile USDT.
Potrivit resursei specializate autoritare Chainalysis, anul acesta Moldova s-a clasat pe locul doi în categoria acceptării criptomonedelor de către populație. Ucraina este pe primul loc în această categorie, Georgia este pe locul trei, iar Iordania este pe locul patru. Autorii indexului explică acest lucru prin „o combinație de instabilitate economică, neîncredere în instituțiile financiare tradiționale și niveluri ridicate de alfabetizare tehnică în regiune”.
„Acești factori fac din criptomonedă o alternativă atractivă atât pentru conservarea capitalului, cât și pentru tranzacțiile transfrontaliere, în special în țările care se confruntă cu inflația, războaiele sau restricțiile bancare”, a declarat Chainalysis în studiu.
Un alt studiu a constatat că cetățenii moldoveni au câștigat aproximativ 150 de milioane de dolari în 2023 din tranzacții legate de criptomonede. Și în ciuda tuturor interdicțiilor, nu mai puțin de 2% dintre locuitorii Moldovei dețin criptomonede. În ceea ce privește adoptarea criptomonedelor, Moldova ocupă locul 12 din 40 de țări incluse în clasamentul BERD.
Și toate acestea pe fondul unei legislații prohibitive.
În urmă cu trei ani, Banca Națională a Moldovei a trimis o instrucțiune scrisă din data de 28.10.2022 prestatorilor de servicii de plată și emitenților de monedă electronică înregistrați în Republica Moldova, prin care se dispunea „…să înceteze facilitarea/intermediul plăților de la/la conturile de plăți și conturile de monedă electronică către platformele de cumpărare/vânzare de monedă virtuală și să înceteze cooperarea/prestarea de servicii companiilor al căror domeniu de activitate este schimbul de monede virtuale pentru monedă fiat…”.
În 2025, a fost adoptată Legea nr. 177 din 3 iulie 2025 „Cu privire la măsurile de consolidare a protecției investițiilor în instrumente financiare derivate”, potrivit căreia sunt interzise pe teritoriul Republicii Moldova: comercializarea, vânzarea și distribuirea de instrumente financiare derivate, cum ar fi opțiunile binare și distribuirea agresivă în rândul clienților neprofesioniști a instrumentelor financiare derivate tranzacționate prin intermediul platformelor electronice de tranzacționare, care oferă direct sau indirect efectul de levier în funcție de activul suport.
Conceptul de „active virtuale” este formulat în Legea nr. 308/217 „privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, criptomonedele fiind, de asemenea, menționate în Legea nr. 133/216 privind declarația de avere și interese personale, dar fără o definiție detaliată.
Legea nr. 308/217 interzice prestarea de servicii legate de activele virtuale pe teritoriul Republicii Moldova, dar nu și deținerea acestora. Încălcarea acestei norme implică nu numai răspundere administrativă, ci și penală.
Autoritățile intenționează să alinieze cadrul juridic privind circulația criptomonedelor la legislația UE până în iunie 2027. Guvernul, Banca Națională și Comisia pieței financiare elaborează în prezent cadrul de reglementare.
Săptămâna aceasta, o delegație moldovenească formată din reprezentanți ai BNM, CNPF, MAI, SIS și ai mai multor organisme a participat la un seminar de schimb de experiență organizat sub auspiciile OSCE la Helsinki. În cadrul seminarului, autoritățile finlandeze de supraveghere financiară și-au împărtășit experiența în materie de legiferare, mecanismele existente de reglementare și supraveghere a pieței criptomonedelor în conformitate cu regulamentul european unificat.
Acesta este Regulamentul UE MiCA (Markets in Crypto-Assets).
Acesta este un regulament care reglementează toate aspectele legate de criptomonede pe teritoriul Uniunii Europene. În primul rând, se referă la licențierea burselor: nu orice bursă poate obține dreptul de a opera în UE. Există cerințe privind divulgarea de informații despre utilizatori: toată lumea trebuie să se supună autorizării și să își confirme identitatea. Acest lucru, desigur, nu este potrivit pentru toată lumea. Există, de asemenea, nuanțe cu privire la limite: de exemplu, dacă o tranzacție depășește 1 000 EUR, trebuie să dovediți originea banilor. Dar, în ansamblu, reglementările oferă utilizatorilor, în special celor neexperimentați, o protecție destul de serioasă, deoarece riscurile de pe această piață sunt într-adevăr mari.
În același timp, BNM continuă să avertizeze cu privire la riscurile investițiilor în criptomonede, care nu sunt reglementate în Republica Moldova. În consecință, fondurile utilizatorilor nu sunt protejate.
Unul dintre participanții la acest segment al pieței financiare a declarat pentru Logos Press că, în opinia sa, situația criptomonedelor în Republica Moldova este favorabilă doar Ministerului Finanțelor și băncilor comerciale.
„Există o luptă pentru banii liberi ai moldovenilor. Ministerul Finanțelor își implementează sistemul de vânzare a valorilor mobiliare de stat eVMS cu un randament destul de scăzut. Kombankerele o duc și mai rău: în luna aprilie a acestui an, cu o inflație de aproximativ 9%, unele dintre ele au deschis depozite pe 12 luni la 4% pe an. Și nu au nevoie de cetățeni pentru a investi în instrumente financiare mai favorabile”, a spus interlocutorul.
Săptămâna aceasta, vorbind la deschiderea Summitului Liderilor de la București „Foaie de parcurs pentru viitor”, guvernatorul Băncii Naționale, Anca Dragu, a declarat că următorul obiectiv important pentru BNM va fi reglementarea cripto-activele.
„Până în iunie 2027, autoritatea de reglementare va implementa un cadru de reglementare pentru furnizorii de servicii relevante, în conformitate cu regulamentul european MiCA”, a promis Anca Dragu.
