Scrieți-ne, iar noi vom lua în considerare sugestiile și comentariile dumneavoastră.
Datoria publică în Moldova crește într-un ritm accelerat. Aceasta este din ce în ce mai mult garantată nu prin producția brută, ci prin titluri de creanță și un sistem stabilit de refinanțare prin programe de ajutor extern. Susținerea economiei și a angajamentelor bugetare devine din ce în ce mai mult o modalitate de rambursare a datoriilor.
Patru colegi de clasă din Chișinău au deschis o afacere de închiriere de biciclete electrice – mai întâi în capitala Moldovei, apoi în România. Acum, afacerea lor își propune să ajungă la vânzări anuale de 1 milion de euro. Ei și-au început afacerea în timp ce erau încă studenți, analizând diferite idei de afaceri din clasa a XII-a.
Începând cu 2010, Anadolu Efes, acărui parte este și compania noastră Efes Moldova, rămâne transparentă în felul în care își comunică performanțele de sustenabilitate către toate părțile interesate. Anul acesta compania face un pas curajos înainte și publică un Raport Anual Integrat. Este un moment important, care reflectă modul în care Anadolu Efes privește afacerea: nu doar prin rezultate financiare, ci și prin impactul social și de mediu, toate într-un singur cadru coerent.
O zecime din creșterea PIB în 2025 și o ipotetică ieșire din stagnare în următorii ani este tot ceea ce economiștii FMI și Băncii Mondiale au putut promite economiei moldovenești. Primele previziuni actualizate ale economiei mondiale după începerea războiului comercial au stricat starea de spirit a multor țări.
Începând cu 2021, există o tendință greu de observat, dar totuși evidentă de creștere a suprafețelor asigurate în Moldova. În 2023, a fost înregistrat cel mai bun rezultat din ultimii cinci ani până în prezent – 18,6 mii de hectare, ceea ce reprezintă 1,2% din suprafața agricolă totală a Moldovei. Anul trecut, chiar și acești indicatori au scăzut ușor. În același timp, ponderea primelor de asigurare a riscurilor agricole în 2024 a fost de doar 4,5% (110 milioane de lei) din mărimea totală a pieței de asigurări din Moldova (2,4 miliarde de lei). Acest lucru este evidențiat de cercetările expertului Iurie Rizhi, președintele Asociației Agroxereale.
Există și ambasadori neoficiali ai vinurilor moldovenești în Olanda, care le promovează în această țară cu propriile eforturi. Doi moldoveni, frații Alexandru și Iulian Buza, importă vinuri din Moldova și le vând în restaurantul lor din Haga și într-un magazin online. Ei consideră că misiunea lor este de a promova patrimoniul bogat al vinificației moldovenești și vinurile moldovenești fine.
Primul Campionat European de Haltere din istoria Republicii Moldova s-a încheiat cu succes în Arena Chișinău. Timp de 9 zile, peste 300 de sportivi din 42 de țări au concurat pentru 60 de seturi de medalii. Echipa Moldovei a obținut un succes istoric, cucerind 13 medalii.
Vinul de casă, deși își pierde treptat poziția în preferințele consumatorilor moldoveni, rămâne în continuare lider. Acest lucru este evidențiat de datele unui studiu al comportamentului consumatorilor moldoveni de băuturi alcoolice, realizat de compania Xplane la solicitarea NBVV.
Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Moldova (CNOS) și compania BOMBA au semnat pe 18 aprilie un acord de parteneriat strategic până în 2029.
Parcul Central Ștefan cel Mare din Chișinău va fi supus unei renovări de amploare. Dezbaterea publică a proiectului este programată pentru 6 mai la Pretura sectorului Buiucani.
La fiecare Paște, creștinii își amintesc cum, la Cina cea de Taină, în ajunul crucificării lui Iisus, părea că speranța era pierdută. Majoritatea celor mai apropiați prieteni ai lui Iisus erau pe cale să-l renege și să-l abandoneze. Tot ce îl aștepta era tortura și o moarte oribilă. Dar în acest moment de disperare, Iisus s-a făcut dar tuturor, a dat pâine ucenicilor săi și a spus „Acesta este trupul meu, dat pentru voi”. Acest act de speranță a culminat în dimineața de Paște, când viața a triumfat asupra morții, iubirea asupra urii și dăruirea divină asupra lăcomiei umane.
Recent, un blogger-politician de rating (recognoscibil după kushma sa) a aruncat în buletinele de știri din RM și, prin ricoșeu, din România un video despre cum frontiera româno-moldovenească este traversată de camioane de vite cu porci – pentru sacrificare. În acest sens, numeroși comentatori moldoveni de pe rețelele de socializare și chat au izbucnit în tirade în spiritul „iată cum se omoară creșterea porcilor din Moldova”. Cu toate acestea, având în vedere situația epizootică complexă din Uniunea Europeană, în general, și din România, în special, ar fi mai potrivit să ne întrebăm: „cum au traversat acești porci (probabil maghiari) întreaga Românie și au ajuns la frontiera moldovenească?