Roman Ivanov
Luând în considerare numărul acestora, precum și nivelul de remunerare, multe țări din întreaga lume au elaborat o legislație care le permite să rămână pe teritoriul lor, să plătească chiria, să achiziționeze bunuri și servicii etc. cu formalități minime pentru obținerea așa-numitei „vize de nomad digital”.
Recent, modificări similare au fost făcute în legislația moldovenească privind migrația. În principiu, aceasta este destul de restrictivă, iar autoritățile de stat competente monitorizează strict punerea sa în aplicare. Însă Moldova se află la frontiera Uniunii Europene și a spațiului Schengen, ceea ce obligă țara noastră să îndeplinească o serie de obligații și proceduri menite să o protejeze de migrația ilegală și de afluxul de migranți.
Până nu demult, legea nu permitea cetățenilor străini să rămână în Moldova mai mult de 90 de zile fără a fi „legați” de un angajator local, de o instituție de învățământ, de afacerea lor etc. „Cu câțiva ani în urmă, Moldova și-a stabilit obiectivul de a implementa conceptul de nomazi digitali, ceea ce ar alinia-o la peste 100 de alte țări din lume cu legislație similară”, spune Roman Ivanov, partener la firma internațională de avocatură Vernon David. – Deși procesul de aprobare a amendamentelor relevante a durat mult timp și versiunea inițială a legii diferă de cea aprobată de Parlament în iunie 2025, putem spune că Moldova și-a deschis porțile pentru nomazii digitali”.
Din punct de vedere juridic, un nomad digital este o persoană fizică care lucrează pentru o companie străină sau deține și operează o companie străină, în ambele cazuri în domeniul tehnologiei informației, care intenționează să locuiască și să-și desfășoare activitatea pe teritoriul Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, un nomad digital este o persoană care nu are niciun „atașament” față de un angajator sau o întreprindere locală, dar care dorește să trăiască și să-și cheltuiască banii în Moldova. Pentru a obține dreptul de ședere temporară în țară, pe lângă documentele standard, persoana trebuie să prezinte o copie certificată a contractului său de muncă și/sau un extras din registrul străin al persoanelor juridice în numele societății pe care o deține, precum și o confirmare a faptului că câștigă o sumă de cel puțin 3 salarii medii pe lună din activitățile sale din străinătate. În ceea ce privește impozitarea, nomazii digitali nu au obligația de a plăti contribuții sociale, precum și contribuții de asigurări de sănătate obligatorii.
Experții fiscali notează că, inițial, ideea a fost de a dezvolta un regim mai favorabil pentru aceștia și un capitol separat în Codul fiscal. Dar în cele din urmă s-a renunțat la această idee, deoarece experții Băncii Mondiale nu sunt de acord cu introducerea unor regimuri favorabile suplimentare. Ei vor fi la fel ca persoanele fizice, în conformitate cu articolul 15 din CT să plătească impozit pe venitul impozabil la rata de 12%.
„La etapa de discutare a proiectului de lege și adoptarea acestuia, existau îndoieli dacă Moldova va deveni atractivă pentru nomazii digitali și dacă va putea concura cu alte țări care oferă beneficii similare”, notează Ivanov. – Moldova este destul de optimistă în acest sens. Conform analizei și calculelor ministerului de resort, se presupune că în primul an de la lansarea programului, Moldova va putea găzdui până la 1 000 de nomazi digitali, care vor aduce la buget cel puțin 100 de milioane de lei sub formă de impozite directe și indirecte. Rămâne de văzut cum va funcționa această abordare în Moldova, precum și cum agențiile guvernamentale moldovenești o vor promova în rândul companiilor IT. Având în vedere dezvoltarea acestui sector, calculele inițiale s-ar putea dovedi a fi corecte.
