Ministerul Economiei, de asemenea, a adăugat ulei pe foc, raportând că 135 de mii de persoane au vizitat standul moldovenesc pe parcursul a două luni, astfel încât „din punctul de vedere al vizibilității internaționale, participarea Moldovei poate fi considerată un succes”.
Amintim că expoziția Osaka-2025 se desfășoară în perioada 13 aprilie – 13 octombrie sub deviza „Proiectarea societății viitoare pentru viața noastră”. Prin urmare, participanții folosesc platforma pentru demonstrații tehnologice și o modalitate de a spune lumii despre ei înșiși.
De exemplu, SUA se concentrează pe spațiu și inteligență artificială în pavilionul său, cu simulări de lansări de rachete deasupra capetelor vizitatorilor. China prezintă tehnologii de mediu și mostre de sol lunar furnizate de misiunile Chang’e-5 și Chang’e-6. Emiratele Arabe Unite își construiesc expoziția în jurul dunelor de nisip, Coreea de Sud pune accentul pe holograme, iar India prezintă Ayurveda combinată cu panouri solare de ultimă generație. În general, expoziția de la Osaka este despre mașini zburătoare, panouri solare transparente, roci marțiene, clădiri extravagante ale viitorului și spectacole interesante.
Campusul expozițional a costat 1,5 miliarde de dolari și a fost construit pe insula artificială Yumeshima din Golful Osaka, conform masterplanului realizat de Sou Fujimoto Architects.
Se așteaptă ca expoziția să fie vizitată de 28 de milioane de persoane, iar biletele de intrare au prețuri cuprinse între 25 și 42 de euro.
Moldovei i-au fost acordate condiții favorabile de participare (ca și la Expoziția Mondială din Dubai). În special, ambasadorul moldovean în Japonia, Dimitri Socolan, a semnat un acord cu partea japoneză prin care un pavilion de 80 de metri pătrați pentru expoziția moldovenească este oferit gratuit. Cu toate acestea, cheltuielile pentru design, echipament și logistică au fost acoperite integral de către stat. Acestea au fost estimate la 6 milioane de lei, dintre care 80.000 de lei reprezintă costul contractului de elaborare și implementare a conceptului de prezentare a țării la Osaka-2025.
CEI Moldexpo a fost desemnată responsabilă de întreaga organizare. Totodată, acesta este obligat să monitorizeze activitatea comitetului de organizare.
După lansarea expoziției, destul de repede au început să vină vești alarmante de la vizitatorii obișnuiți: puțini oameni au înțeles standul Moldovei în Japonia. Și mai ales – creativii autohtoni care vizitează expoziția japoneză de dragul interesului profesional.
În acest context, Logos Press l-a întrebat pe Nicu Covalenco, fost director adjunct al Asociației Industriilor Creative COR, care nu doar cunoaște subiectul, dar și vizitează frecvent Japonia și cunoaște mentalitatea locală.
În opinia lui, expoziției noastre îi lipsește esențialul – comunicarea, inovativitatea și adaptarea culturală a proiectului.
„În loc de soluții bine gândite, standul este dominat de ulcioare, covoare virtuale, sticle de vin și costume naționale”, notează Nicu Covalenco. – Toate acestea arată ca un set de simboluri fără valoare tehnologică sau modernă pentru publicul japonez. Moldova ar fi trebuit să prezinte produse high-tech, cum ar fi soluții IT, concept design, servicii pentru jocuri video și proiecte audiovizuale. În schimb, un produs neadaptat prezentat în limba engleză, japonezii având o stăpânire foarte slabă a limbii engleze. Acest lucru face comunicarea imposibilă fără traducere și empatie pentru cultura gazdă. Experiența mea de călător a arătat că doar interpretarea simultană de către un vorbitor nativ sau un specialist poate asigura o interacțiune de calitate. Ca exemplu – Elena Jovu, un angajat din industria vinului, care vorbește fluent japoneza și a ajutat de mai multe ori la negocieri. Fără astfel de specialiști, va fi extrem de dificil să promovăm inițiativele moldovenești în Japonia”.
Mai mult, expoziția are loc în sezonul de căldură și umiditate extremă din Japonia, ceea ce pune la îndoială și eficiența organizării Zilei Moldovei la sfârșitul lunii august. Există un risc mare ca puțini oameni să vină acolo.
Specialistul a menționat că actualul sistem organizatoric este închis, considerând că este nevoie de o participare mai transparentă pentru a promova talentele reale și experții independenți. În țara noastră, aceleași companii „creează” pentru stat, iar fără concurență nu există progres.
„Este foarte important pentru noi să cooperăm cu companiile japoneze, de aceea avem nevoie de o strategie pe termen lung: participarea regulată la evenimente, construirea imaginii țării ca un centru IT cu impozitare redusă și un partener cultural. Moldova poate deveni un punct de intrare în Europa pentru companiile japoneze. Iar acest lucru trebuie făcut sistematic, bazându-se pe punctele forte – flexibilitatea geopolitică, tineretul talentat, IT-Park, arta vizuală, serviciile multiplatformă. În caz contrar, participarea la expozițiile internaționale se va reduce la o prezență formală cu ulcioare și covoare”.
Moldova a participat anterior la expoziții mondiale similare. Astfel, participarea la evenimentul de la Shanghai în 2010 a costat 5,7 milioane de lei (650.000 de dolari – asistență tehnică). În 2015, țara a cheltuit 45 de milioane de lei pentru expoziția de la Milano, dar atunci Moldova a întreprins construcția unui pavilion separat, care a luat cea mai mare parte a banilor.
În același timp, în 2020, la Dubai, Moldova a cheltuit 7 milioane de lei din cele 10 milioane de lei planificate. Aceste fonduri au mers la realizarea conceptului, dotarea pavilionului, achiziționarea de echipamente, elaborarea panourilor informative, necesitățile de protocol și prezentări….
La acel moment, Emiratele Arabe Unite au alocat Moldovei 1,15 milioane de dolari pentru asigurarea proiectului arhitectural al pavilionului, cheltuieli de călătorie, închirierea și instalarea pavilionului, asigurarea parțială a cazării etc.
