Potrivit lui Gheorghe Gaberi, președintele Asociației naționale a producătorilor și exportatorilor de struguri de masă, prognozele meteorologice anunță o toamnă caldă, cu temperaturi atmosferice aproape de vară până în luna octombrie. Aceasta înseamnă că livrările de struguri moldovenești către lanțurile comerciale „direct din plantații” ar putea dura două luni întregi de toamnă, ceea ce va oferi strugurilor moldovenești de pe piețele externe un „avantaj competitiv de prospețime”.
În acest sens, merită să se țină cont de faptul că Spania și Italia cultivă, de asemenea, soiuri tardive de struguri roșii similare cu „moldovenești”, dar acestea intră în vânzare mai devreme. Ca urmare, pe piața europeană, în octombrie-noiembrie, „Moldova din tufă” are puțini concurenți, și chiar și aceștia sunt „din frigider”.
În prezent, registrul Oficiului Național al Viei și Vinului include aproximativ 16 mii de hectare de plantații de struguri de masă. Potrivit estimărilor experților, peste 80 la sută din suprafață este acoperită de struguri „Moldova”. De asemenea, este important faptul că suprafața plantațiilor viticole intensive de tip „Pergola” și „Gable” din țară se apropie de 1 mie ha, din care o parte semnificativă este plantată tot cu struguri „Moldova”. Plantațiile tipurilor menționate în condițiile țării noastre sunt capabile să dea producții înalte – 30-50 tone/ha și să asigure randamentul produselor de calitate superioară la nivel de 80-90%.
Toate acestea au atât avantaje, cât și dezavantaje. Pe de o parte, „Moldova” înseamnă volume mari de export de struguri dintr-un singur soi și livrări externe în timpul aprovizionării sezoniere reduse a mărfurilor. Acești factori sunt cei care au asigurat statutul Moldovei de furnizor important de struguri pentru Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, experții din industria strugurilor din Moldova subliniază faptul că tendința globală de preferință a consumatorilor pentru strugurii de masă din soiuri fără semințe este ireversibilă. În consecință, alături de soiul cu semințe „Moldova”, viticultorii moldoveni au nevoie de soiuri fără semințe, care în viitor pot deveni o alternativă la „Moldova”. Nu există niciun concurent evident pentru acest rol, în ciuda faptului că în țară sunt cultivate sute de soiuri de struguri.
Potrivit lui Gheorghiu Gaberi, potențialul unor soiuri precum „Kishmish Moldavian”, „Kishmish Radiant”, „Aperin Roz” etc. este ridicat în termeni de producție și comercializare. Cu toate acestea, cultivarea lor la scară industrială necesită o bază locală de producție de material săditor fără virusuri.
