Ulrich Schmitt
Banca Mondială îmbunătățește perspectivele
Ultima actualizare a venit săptămâna aceasta de la reprezentanța oficială a Grupului Băncii Mondiale în Moldova, care, în cadrul ședinței Clubului de Presă Economică, a actualizat raportul „Moldova economic update”. Economiștii băncii au revizuit prognoza de dezvoltare economică a țării, majorând creșterea preconizată a PIB în 2025 de la 0,9% la 1,5%, cu o anumită accelerare pe termen mediu.
Se preconizează o accelerare a creșterii economice pe termen mediu, determinată de îmbunătățirea mediului extern, de creșterea productivității muncii și de reformele și investițiile legate de eforturile de integrare europeană ale țării. PIB-ul real ar urma să crească cu 2,7% în 2026 și cu 3,8% în 2027.
„Pe termen mediu, preconizăm o accelerare a creșterii economice și credem că unul dintre factorii structurali care contribuie la această creștere va fi productivitatea muncii. Ne bazăm pe faptul că reformele planificate de autorități vor stimula productivitatea și, pe termen mediu, creșterea”, a declarat Marcel Chistruga, economist șef al biroului.
Potrivit economistului șef, consumul privat și investițiile vor rămâne principalele motoare ale creșterii. În același timp, impactul investițiilor asupra cererii interne va fi mult mai mare. „Acest factor va fi determinat, desigur, de nivelul de absorbție a fondurilor UE. Pe de altă parte, un alt factor se referă la exporturile nete. În opinia noastră, exporturile nete ar trebui să aibă o contribuție mai pozitivă la creștere pe termen mediu. Acest lucru se va datora armonizării treptate a economiei Moldovei cu cerințele UE. Creșterea productivității va avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra creșterii exporturilor”, a subliniat Marcel Chistruga.
Speranțele experților BM de a stimula încrucișat activitatea de afaceri a sectorului privat prin investiții semnificative de capital ale sectorului public sunt justificate. Se preconizează că investițiile publice vor crește treptat și vor ajunge la aproximativ 3% din PIB până în 2027.
În cele din urmă, aceasta va depinde de politicile de gestionare și de capacitatea de a absorbi resursele disponibile în cadrul Planului de creștere și al Planului de investiții asociat pentru a răspunde nevoilor de infrastructură critice. Directorul regional al Băncii Mondiale pentru Moldova, Ulrich Schmitt, a declarat cu această ocazie că după alegerile parlamentare au fost create toate premisele.
Directorul Regional al Băncii Mondiale pentru Moldova, Ulrich Schmitt, a declarat:
„Suntem bucuroși că alegerile au dus la o perioadă de continuitate a puterii și așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu noul guvern în baza reformelor descrise”, a declarat Directorul Regional, „Moldova se află acum într-o poziție bună. În prezent, există ajustări politice în programul de extindere a UE, pe baza cărora cooperarea între parteneri se va desfășura prin mecanismul multilateral de asistență pentru dezvoltare. Astfel, în următorii ani Moldova va dispune de resurse suficiente pentru realizarea reformelor”.
În același timp, economiștii BM nu și-au pus întrebări cu privire la povara excesivă a datoriei, în cazul în care banii sunt cheltuiți în mod corespunzător: „cheltuielile sociale vor fi în continuare cel mai mare post bugetar, dar se așteaptă să devină mai bine direcționate”, au spus ei.
Dar „atât deficitul bugetar, cât și datoria publică vor rămâne peste nivelurile de dinainte de pandemie”, astfel încât rămâne „necesitatea unei gestionări fiscale prudente pentru a menține sustenabilitatea datoriei și pentru a adera la regula deficitului de 2,5 % (excluzând subvențiile finanțate din exterior și cheltuielile de capital).
Conform Analizei comune a FMI și Băncii Mondiale privind sustenabilitatea datoriei pentru 2024, Moldova prezintă un risc scăzut de deteriorare a datoriei externe și un risc moderat de deteriorare a datoriei sectorului public.
BM se așteaptă ca BNM să mențină un regim flexibil al cursului de schimb, stabilizând moneda națională dacă este necesar, ceea ce va asigura un interval de inflație țintit și o gestionare prudentă a datoriei externe. Potrivit experților băncii, „pe măsură ce exporturile și investițiile străine directe se consolidează, condițiile de finanțare externă ar trebui să se îmbunătățească, iar deficitul de cont curent al Moldovei ar trebui să scadă, deși nivelul său va rămâne ridicat”.
„Politica monetară restrictivă din prima jumătate a anului a fost ulterior relaxată. Acest lucru semnalează trecerea Băncii Naționale la o politică monetară mai acomodativă, dar la moment aceasta este încă destul de prudentă, deoarece riscurile de presiuni inflaționiste nu au dispărut”, a adăugat Marcel Chistruga.
Se estimează că inflația va continua să scadă, pe măsură ce presiunile asupra ofertei se vor diminua. Inflația medie anuală este estimată la 7,8% în 2025 din cauza presiunilor exercitate de prețurile la energie. Se așteaptă ca aceasta să revină în intervalul țintă până la sfârșitul anului 2026 pe fondul scăderii prețurilor de import. Ea va fi de 5,3% în 2026 și de 4,5% în 2027.
Principala sursă a acestui optimism a fost o ușoară creștere a activității de investiții, deși nu există încă un răspuns la relaxarea ratelor. Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi a fost de 9,4%. În ciuda acestui fapt, creditarea economiei s-a intensificat.
În plus, creșterea producției agricole în a doua jumătate a anului și stabilitatea venitului disponibil, susținute de reducerea presiunilor inflaționiste, au adus speranțe suplimentare.
Cu toate acestea, „performanța slabă a exporturilor, în special către România, împreună cu creșterea susținută a importurilor vor continua să afecteze exporturile nete și să limiteze ritmul redresării economice”, au avertizat economiștii băncii.
Oamenii de știință sunt pesimiști
Economiștii moldoveni au prezentat o prognoză mai pesimistă a rezultatelor anuale de dezvoltare decât colegii lor de la Banca Mondială, care, de asemenea, nu s-au remarcat ca fiind generoși cu țara în acest an.
Potrivit unei analize a cercetătorilor de la Institutul Național de Studii Economice (ASEM), creșterea reală a economiei naționale ar urma să fie de 1,2% în 2025, „indicând o redresare foarte lentă din cauza declinului producției agricole, a stagnării cererii externe și a unei inflații mai mari decât se preconiza”.
Potrivit oamenilor de știință, prognoza este influențată de o serie de factori, „inclusiv variabile exogene interne și externe determinate de deciziile politice, dinamica situației geopolitice și performanța economiilor partenere”.
Unul dintre factorii importanți care determină în prezent dinamica economiei moldovenești este indicele prețurilor de consum. Rata medie anuală a inflației pentru 2025 a fost revizuită de la 4,0% la 6,5% din cauza „persistenței presiunilor inflaționiste asupra produselor alimentare și serviciilor, majorării tarifelor pentru unele utilități publice, precum și a unei ușoare slăbiri a monedelor partenerilor comerciali față de leul moldovenesc”.
Se așteaptă ca inflația de bază să rămână moderată, dar „ceva mai mare decât în scenariul inițial”, reflectând o redresare mai lentă a ofertei interne și o creștere modestă a salariilor reale. Pentru Moldova, aceste schimbări ar putea afecta în mod direct puterea de cumpărare a populației și competitivitatea externă. Mai ales după ce creșterea salariilor reale a fost revizuită în scădere de la +7,9% la +1,3%.
Monitorizarea dinamicii prețurilor și echilibrarea politicii monetare vor fi cruciale pentru stabilitatea macroeconomică, potrivit economiștilor institutului. Desigur, evoluția ulterioară a situației „va fi determinată de deciziile guvernului, în special având în vedere necesitatea accelerării reformelor structurale”. Cu toate acestea, în mediul actual, factorii externi vor continua să joace un rol decisiv, consideră autorii studiului actualizat.
FMI a sprijinit oamenii de știință moldoveni
Potrivit prognozei actualizate a FMI, economia Moldovei va crește cu 1,7% (+1,1%) în 2025. Impactul cererii externe, atât în ceea ce privește consolidarea oportunităților de export ale țării, cât și în ceea ce privește presiunea asupra inflației, va depinde de mediul global al prețurilor.
Fondul se așteaptă la o scădere în continuare a inflației globale, deși cu diferențe în diferite țări. În Moldova, aceasta va fi mai mare decât nivelul țintă și se va ridica la 7,7% în 2025 (luând în considerare riscurile de creștere), în timp ce în alte țări din regiune va fi mai restrânsă.
Creșterea globală ar urma să încetinească de la 3,3% în 2024 la 3,2% în 2025 și 3,1% în 2026. În același timp, economiile avansate vor crește cu aproximativ 1,5%, iar economiile emergente și în curs de dezvoltare cu puțin peste 4%.
Economistul șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a declarat în cadrul unei ședințe de informare că escaladarea războiului comercial dintre SUA și China ar putea avea un impact negativ asupra perspectivelor de creștere economică globală. El a afirmat că declarațiile recente ale oficialilor din ambele țări fac „să se înțeleagă că incertitudinea comercială persistă încă”.
Responsabilii politici sunt îndemnați să „reconstruiască încrederea prin politici credibile, transparente și durabile”. Diplomația comercială trebuie să fie combinată cu ajustarea macroeconomică. „Rezervele interne ar trebui reconstruite metodic, independența băncii centrale ar trebui păstrată, iar eforturile de reformă structurală ar trebui dublate”, recomandă economiștii fondului în numărul din octombrie al World Economic Outlook.
