În ultimii 10 ani, populația Moldovei a scăzut cu 14 %, ajungând la aproximativ 2,4 milioane de persoane. Principalul motiv este migrația, inclusiv migrația forței de muncă a bărbaților, care pleacă mai des la muncă în străinătate.
Fluxul migrațional și pierderea naturală a populației, potrivit unor calcule, au dus la faptul că țara a fost „depopulată” cu 45 de mii de persoane. Iar povara principală (35 de mii) a căzut pe emigranți. Dar acest lucru nu este ceea ce îngrijorează experții.
Mulți experți cred că nu este nimic teribil în însăși mobilitatea populației care se bucură de avantajele regimului fără vize și ale dublei cetățenii. În primul rând, situația demografică actuală din Moldova nu este unică și nu iese în evidență în mod deosebit pe fundalul altor țări post-socialiste din Europa de Est.
Majoritatea statelor europene post-socialiste au, de obicei, o rată a migrației nete negativă sau aproape de zero. În al doilea rând, conform sondajelor anterioare, emigranții moldoveni nu pierd legătura cu țara lor de origine și sunt gata, cel puțin verbal, să se întoarcă în condiții adecvate, pe care țara nu este în măsură să le creeze pentru ei.
Cu toate acestea, din ce în ce mai des se vorbește despre o schimbare a conceptului de migrație – de la emigrarea mobilă și potențial returnabilă („pendulară”) din țară se asociază din ce în ce mai mult cu tema „nereturnării”, atunci când familiile sunt reunite în străinătate și diaspora de acolo „își pune rădăcinile”, pierzând legătura fizică cu țara de origine și, prin urmare, cu piața locală a muncii.
Și cel mai alarmant lucru este că nu numai conceptul, ci și structura fluxurilor migratorii s-a schimbat, ceea ce nu este compensat nici de creșterea naturală, nici de imigrarea resurselor de muncă în țară. Potrivit BNS, din numărul total de emigranți în 2024, cea mai mare pondere (aproximativ 39%) este ocupată de persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 39 de ani. Aceasta este urmată de populația sub 19 ani, cu o pondere de aproximativ 26 %.
Valorile publicate ale migrației nete (ultima actualizare a BNS furnizează date pentru 2023) confirmă tendința din ultimii ani de scădere a fluxurilor de emigrare în străinătate și o creștere similară a fluxurilor de imigrare. Cu toate acestea, migrația netă a populației înregistrează o valoare negativă – minus 32,6 mii persoane. Ceea ce înseamnă că numărul celor care au părăsit teritoriul (emigranți) depășește numărul celor care au sosit (imigranți).
Trebuie remarcat faptul că statisticile nu dispun de informații mai actualizate din cauza surselor limitate. Migrația netă pentru 2023 a fost estimată folosind datele pentru 2022, 2023 și 2024. În consecință, datele privind migrația internațională a populației rezidente pentru 2024 vor fi calculate dacă sunt disponibile informații privind trecerea frontierelor de stat în 2025.
Conform datelor Inspectoratului Principal pentru Migrație, 38 125 de persoane au beneficiat de protecție umanitară pe teritoriul țării noastre în 2024, ceea ce reprezintă cu 34,6% mai mult decât în anul precedent.
Între timp, migrația internă din regiunile rurale în cele urbane ale țării este în creștere și poate „lumina” pentru o vreme deficitul de personal în activitățile neagricole.
În 2024, aproximativ 17,2 mii de persoane își vor schimba oficial locul de reședință în interiorul țării. Migranții interni sunt în principal persoane de vârstă activă (93,6%), majoritatea având vârsta cuprinsă între 25-49 de ani. Portretul sosirii/ plecării: 54,8% sunt femei și 45,2% sunt bărbați.
Anul trecut, datorită migrației interne, populația orașelor a crescut cu 5,5 mii de persoane în detrimentul așezărilor rurale. Cel mai mare număr de migranți interni s-au îndreptat spre orașele mari. Astfel, municipiul Chișinău a înregistrat 48,8% din numărul total de sosiri, urmat de municipiul Bălți cu 3,4%.
