Marin Ciobanu
Acest lucru este confirmat de experții economici, care subliniază că rata actuală de creștere a PIB-ului de 0,1 %, la sfârșitul anului 2024, sau puțin peste 2 %, conform proiecțiilor din acest an, nu ne permite nici măcar să vorbim despre creștere. Aceasta este stagnare.
În acest context, Marin Ciobanu a spus că, în campania electorală, există multe promisiuni populiste de creare de noi industrii, de deschidere a sute și mii de locuri de muncă, de creștere a exportului de produse cu valoare adăugată mare etc. Dar aproape toate aceste declarații nu sunt susținute de calcule concrete și de o viziune strategică asupra situației, nu reflectă starea reală de lucruri și nu țin cont de problemele existente în economie și în țară. Prin urmare, ele par nerealiste.
„Este evident că doar industrializarea activă a economiei, bazată pe investiții serioase și inovații, poate deveni un factor fundamental al creșterii economice accelerate”, a declarat Marin Ciobanu. – În același timp, investițiile nu sunt necesare doar direct în dezvoltarea industrială. Este la fel de important să se investească în educație pentru a obține personal înalt calificat, de care economia țării și, în primul rând, industria, are nevoie astăzi. Acest lucru va stimula și va crea, de asemenea, premisele pentru introducerea și dezvoltarea inovațiilor, tranziția la tehnologii moderne și dezvoltări industriale de nivel mondial. Investițiile sunt, de asemenea, extrem de importante pentru piața muncii, care ar trebui să fie susținută nu numai de salarii competitive, ci și de condiții de muncă decente și de statutul angajaților”.
Într-un comentariu pentru Logos Press, președintele APIP a menționat că aceste sarcini nu pot fi abordate în mod izolat sau cu un decalaj de timp vizibil. „Doar sinergia acestor factori, aplicarea lor complexă și simultană cu soluționarea multor probleme conexe pot da efectul scontat. Pentru dezvoltarea calitativă a economiei și a țării în ansamblu, pentru viitorul european al Moldovei, este necesar ca economia noastră să fie competitivă, autosuficientă și durabilă. În acest scop, este necesar să creăm unități de producție cu valoare adăugată înaltă, să implementăm tehnologii moderne și inovații, să asigurăm economia cu resurse umane calificate și bine plătite”, a declarat Marin Ciobanu.
Exemplul ZEL „Bălți”, care a fost condusă de Marin Ciobanu timp de 15 ani de la înființare, confirmă realismul unei astfel de căi – industrializarea accelerată prin investiții străine solide, crearea de noi industrii cu valoare adăugată înaltă, sinergia producției, instruirea și forța de muncă înalt productivă.
Zona a fost creată în 2010 și a devenit cea mai „tânără” dintre ZEL-urile care funcționau în Moldova la acel moment. Dar a devenit rapid lider în ceea ce privește volumul de investiții atrase, numărul de rezidenți și volumul de produse industriale fabricate, ceea ce este cel mai important lucru.
Dezvoltarea activă a ZEL „Bălți” a dus la faptul că astăzi au fost deschise 19 subzone în 11 raioane ale țării. Aceasta reprezintă 10,8% din producția industrială a Moldovei, 14,1% din exporturile totale ale țării și 36,1% din produsele industriale livrate în străinătate. Întreprinderile rezidente ocupă 11% din locurile de muncă din industria prelucrătoare. În 2024, volumul producției industriale a rezidenților ZEL „Bălți” a depășit 504 milioane de dolari, iar suma totală a investițiilor atrase a ajuns la 334 milioane de dolari. 10,2 mii de locuri de muncă au fost create la întreprinderile din zonă, fondul de salarii depășește 83 milioane de dolari. Doar în 2024, plățile fiscale ale rezidenților au totalizat 38 milioane de dolari, alte 27,5 milioane de dolari a fost volumul achizițiilor de bunuri și servicii de la întreprinderile locale.
Astfel, impactul economic total al ZEL „Bălți” în 2024 a depășit 148,5 milioane de dolari. Ponderea zonei în exporturile industriale ale Moldovei crește anual și a ajuns la 36,1% în 2024, în timp ce în 2015 era estimată la doar 5,3%.
În același timp, pe parcursul acestor 15 ani, administrația ZEL „Bălți” împreună cu rezidenții și partenerii externi au creat un sistem eficient și eficace de instruire a personalului ingineresc și de meserii prin implementarea sistemului de învățământ dual, au deschis Colegiul de Inginerie din Strășeni. Recent, în ZEL a fost deschis Colegiul Tehnic Austriac, orientat spre stăpânirea tehnologiilor moderne și inovațiilor, unde aproape toți profesorii sunt din Austria.
S-ar părea de ce o astfel de experiență de succes a acestei zone libere nu ar putea fi extinsă la întreaga Moldovă? Marin Ciobanu admite că astfel de încercări au fost și continuă. În 2019, APIP a elaborat Strategia națională de industrializare a țării până în 2030. A fost un document cuprinzător și bine gândit, a cărui implementare ar permite într-adevăr un salt calitativ în dezvoltarea industrială a țării și ar asigura un efect sinergic pentru economie. Strategia a trecut chiar toate procedurile de discuție și aprobare în cadrul guvernului, dar nu a ajuns în parlament din cauza schimbării puterii.
Astfel, s-a dovedit că în perioada 2015-2024 Moldova nu avea deloc o strategie pentru dezvoltarea sectorului industrial. Iar strategia anterioară pentru 2006-2015, de asemenea, practic nu a fost pusă în aplicare din cauza schimbărilor frecvente de putere și de priorități. Inițiativa de a crea 18 platforme industriale în țară – în zonele în care nu există zone libere și parcuri industriale – nu a fost nici ea dezvoltată. Aceasta ar fi oferit o oportunitate de a include aceste regiuni în procesele de industrializare, de a crește interesul investitorilor pentru ele și de a crea o bază pentru creșterea economică. La un moment dat, autoritățile chiar au aprobat acest program pentru crearea de parcuri industriale, au început să aloce bani din buget pentru acestea și să creeze un cadru de reglementare. Dar lipsa de „memorie politică” și continuitatea guvernelor succesive au îngropat această idee aparent utilă.
În plus, APIP și FEZ „Bălți” împreună cu rezidenții și partenerii au elaborat un Program de dezvoltare a furnizorilor locali, care funcționează deja parțial. Dar nici măcar acesta nu a fost dezvoltat corespunzător din cauza lipsei de sprijin din partea statului. De asemenea, Asociația Patronală a Industriei Prelucrătoare propune de mult timp crearea unui Parc de Inovare și Tehnologie, după modelul Parcului IT, cu un impozit forfetar de 7 % pentru rezidenți. Acest lucru ar da un impuls puternic afluxului de centre de cercetare locale și străine, ar stimula introducerea de dezvoltări științifice moderne, produse și soluții inovatoare. Dar nici această inițiativă nu a fost încă auzită.
Rezultatul acestei neglijări a politicii de industrializare nu a întârziat să-și facă efectul. Potrivit estimărilor lui Marin Ciobanu, doar în perioada 2010-2020, Moldova a pierdut peste 15 investiții serioase. Moldova a pierdut mai mult de 15 proiecte investiționale serioase cu potențial de a crea cel puțin 20.000 de locuri de muncă și de a atrage același număr de lucrători în industriile conexe.
În special, compania japoneză Mitsubishi Corporation, compania germană Leoni Bordetz-Systeme, compania irlandeză Johnson Controls, compania coreeană Youra Corporation etc. și-au abandonat intențiile de a se stabili în Moldova.
Întrebat de Logos Press care a fost motivul principal al respingerii acestor companii străine solide, Marin Ciobanu a răspuns fără ezitare: „Birocrația!”. Și a dat exemple concrete când ministerelor le-a luat mai mult de doi ani să rezolve problemele legate de schimbarea destinației terenurilor (din teren agricol în dezvoltare industrială). Sau când consilierii unei localități votează de fiecare dată împotriva atribuirii unui lot de pământ pentru amplasarea unei noi fabrici, deși beneficiul pentru bugetul satului și pentru oameni este evident. Și așa mai departe.
– Avem încă o mulțime de proiecte în dezvoltare, care sunt promovate cu mai mult sau mai puțin succes, iar unele cu scârțâit, – afirmă administratorul ZEL „Bălți”. – Și, cel mai adesea, birocrația și lentoarea diferitelor departamente este cea care acționează ca o barieră. Acest lucru este valabil nu numai pentru proiectele de investiții. Am propus un program de substituire a importurilor pentru companiile de stat atunci când fac achiziții. Ideea este de a legifera un anumit avantaj pentru companiile locale care oferă bunuri sau servicii similare în cadrul licitațiilor. Chiar dacă produsele lor sunt puțin mai scumpe decât ale concurenților lor – aceasta este realitatea noastră de astăzi. Într-un astfel de caz, diferența ar putea fi acoperită prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Acest lucru ar contribui la stimularea producției locale și ar deveni un „colac de salvare” pentru multe întreprinderi care întâmpină dificultăți în a-și vinde produsele. Însă până acum nu a existat nicio reacție din partea ministerelor de resort.
Marin Ciobanu este de acord că este imposibil să rezolvi toate problemele deodată. Dar nici să nu le observi și să nu încerci să le rezolvi nu este o soluție.
Și este cu atât mai sigur că industrializarea și tehnologizarea prin atragerea de investiții serioase în țară este o cale inevitabilă pentru Moldova. Dacă își dorește cu adevărat un salt economic și un viitor european. Pentru că, în calitate de membri cu drepturi depline ai UE, ar trebui să fim autosuficienți și de succes, nu o povară pentru alți membri ai Uniunii.
Cum să facem acest lucru – în următoarele publicații Logos Press.
