Ștefan Urytu
Un total de 29 de organizații politice care au prezentat rapoarte financiare la CEC au primit subvenții de la bugetul de stat. PAS a fost urmat de Partidul Socialiștilor (17%) și Partidul Nostru (10%). Aceste date sunt prezentate în raportul de monitorizare „Finanțarea partidelor politice în Moldova: Retrospectivă 2024”, elaborat de Asociația Promo-LEX.
„Această distribuție pune sub semnul întrebării șansele reale ale partidelor mici pe scena politică”, au comentat experții organizației situația. Amintim că statul finanțează formațiunile politice din 2016. Potrivit legii privind finanțarea partidelor, 0,2% din veniturile bugetului de stat sunt alocate pentru susținerea acestora.
Acestea sunt distribuite în principal în funcție de rezultatele obținute de partide în alegeri. Aceasta nu înseamnă doar ultimele alegeri parlamentare, ci toate alegerile, inclusiv cele locale și prezidențiale. Astfel, partidele mici, care nu sunt foarte cunoscute în capitală, primesc sprijin și dacă obțin voturi la nivel local. Factorii precum reprezentarea femeilor și a tinerilor în partid sunt, de asemenea, luați în considerare.
Experții afirmă, de asemenea, că subvențiile de la bugetul de stat, care în 2024 se ridicau la 75 % din toate veniturile declarate ale partidelor, rămân principala sursă de finanțare a partidelor. Rezultatele de anul trecut arată o ușoară scădere a dependenței partidelor de aceste alocații în comparație cu 2023, când ponderea lor a fost chiar mai mare (84%).
Veniturile organizațiilor politice din donații au crescut semnificativ. Acestea au totalizat 13,5 milioane de lei. Aceasta este de trei ori mai mult decât în 2023. PAS (35%), Partidul Nostru (27%) și PSRM (18%) au primit cele mai multe dintre acestea.
În același timp, sumele din cotizațiile de membru au scăzut. Doar 17 partide le-au colectat, iar în 11 dintre acestea, nici măcar liderii nu le-au plătit. Monitorizarea a arătat, de asemenea, că numărul membrilor de partid declarați a continuat să scadă. Doar Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Socialist și Partidul Liberal au declarat mai mult de 10.000 de membri. Iar 28% dintre partide au mai puțin de 1.000, care este pragul minim stabilit prin lege.
Monitorizarea a mai arătat că cheltuielile neînregistrate ale 20 de partide au totalizat cel puțin 20 de milioane de lei, ceea ce reprezintă 28% din cele 71 de milioane de lei de cheltuieli declarate oficial. Cele mai multe au fost depistate în blocul Victoria (81%), Partidul Socialiștilor (8%) și PAS (2%). Este vorba în principal de cheltuieli pentru publicitate în rețelele de socializare (37%) și evenimente politice (21%).
În general, partidele politice au devenit mai responsabile, concluzionează experții. Anul trecut, 95% dintre acestea (față de 75% în 2023) și-au prezentat rezultatele financiare la CEC. Dar, în ciuda creșterii numărului de rapoarte depuse, calitatea acestora rămâne discutabilă.
Potrivit lui Ștefan Urîtu, președinte al partidului Voința Poporului, fost președinte al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului și fost vicepreședinte al CEC, legea este concepută astfel încât partidele care iau cele mai multe voturi în timpul alegerilor parlamentare să primească și cea mai mare parte din fondurile publice. În acest sens, legea este aplicată și echitabilă. Dar ea stimulează formațiunile mari și, în primul rând, pe cele parlamentare. Pentru că alte ajutoare se îndreaptă către acestea și există puține șanse pentru partidele neparlamentare.
„Când pregătirile electorale sunt în toi și partidele mici apelează la ajutorul entităților de afaceri, acestea refuză, temându-se că le-ar putea afecta activitățile”, continuă Urytu. – Se pare că afacerile îi ajută și pe cei care au puterea în acest moment. Oamenii de afaceri ar sprijini partidele mici, dar nu vor ca numele lor să apară în conturi. Iar acest lucru este impus de lege. Ceea ce este corect, pentru că transparența în aceste chestiuni este necesară. Deși ea nu este încă asigurată. Ceea ce vedem în liste și rapoarte nu reflectă realitatea. Iar majoritatea liderilor de partid nu cer ajutor, pentru că mai devreme sau mai târziu problemele îl pot depăși”.
Raportul Promo-LEX se referă și la ultimele modificări legislative privind finanțarea partidelor politice. Acestea se referă la reglementarea blocurilor politice, interzicerea creării partidelor succesoare, înăsprirea sancțiunilor pentru corupția alegătorilor și finanțarea ilegală. Precum și interzicerea promovării liderilor politici prin activități caritabile. Nerespectarea noilor dispoziții poate duce la restricționarea activităților partidelor sau la interzicerea participării la alegeri.
Participanții la piața politică percep, de asemenea, aceste schimbări în mod ambiguu. „Acum, pentru a elimina corupția electorală, se iau decizii care fac să sufere toate părțile”, spune Ștefan Urytu. – Condițiile în materie de raportare sunt din ce în ce mai dure. Deși în Franța, de exemplu, statul nu solicită toate informațiile despre activitățile și subvențiile partidelor.
Cu toate acestea, legislația încă nu include norme privind finanțarea politică și electorală de către terți, deși acest lucru a fost recomandat de instituțiile internaționale și observatorii naționali, notează experții Promo-LEX.
