Natalia Plugaru, Ministrul Muncii și Protecției Sociale
Potrivit organizației, aceasta ar exclude GIT din domeniul de aplicare al Legii nr. 131/2012, ceea ce ar afecta coerența cadrului juridic și ar elimina garanțiile procedurale fundamentale pentru mediul de afaceri. Membrii acesteia semnalează dispoziții problematice, cum ar fi inspecțiile fără preaviz și fără delegarea controlului; accesul nerestricționat la orice sediu în orice moment; dreptul inspectorilor de a efectua „orice acțiune de investigare” sau de a interoga persoane fără garanții procedurale; rolul diminuat al listelor de verificare; și echivalarea constatărilor inspectorilor cu probe în cadrul procedurilor penale, ceea ce creează riscuri serioase pentru respectarea procedurilor prevăzute în Codul contravențional. Deputații avertizează că eliminarea unor elemente precum planificarea inspecțiilor, criteriile de risc, înregistrarea în Registrul de stat al inspecțiilor sau utilizarea listelor de verificare va conduce la un regim discreționar lipsit de previzibilitate și garanții juridice.
Reprezentanții mediului de afaceri susțin că justificarea nu demonstrează necesitatea și proporționalitatea modificărilor propuse. De asemenea, argumentele sunt de natură generală și nu indică modul în care actualul cadru de reglementare va împiedica funcționarea eficientă a Inspecției de Stat a Muncii. În același timp, justificarea conține trimiteri la acte normative expirate și nu există o evaluare completă a conformității inovațiilor propuse cu standardele internaționale.
AmCham reamintește că Legea nr. 131/2012 permite deja intervenția fără notificare prealabilă în caz de risc iminent, iar jurisprudența confirmă conformitatea acestor dispoziții cu standardele internaționale. În această privință, Camera constată că nu există argumente privind insuficiența acestor derogări sau necesitatea de a extinde în mod semnificativ competențele inspectorilor. De asemenea, impactul asupra mediului de afaceri nu a fost evaluat în mod corespunzător, iar concluziile prezentate în expunerea de motive nu reflectă posibilele costuri și consecințe administrative pentru entitățile comerciale.
Pe această bază, reprezentanții mediului de afaceri recomandă menținerea aplicării Legii nr. 131/2012 la GIT, cu derogări specifice justificate prin standarde internaționale relevante, precum și consolidarea capacității instituționale a inspectoratului prin măsuri administrative precum digitalizarea, formarea, creșterea numărului de inspectori și îmbunătățirea metodologiei de analiză a riscurilor.
Săptămâna aceasta, la 19 noiembrie, a fost lansat un nou proiect Twinning în valoare de 1,5 milioane EUR pentru consolidarea capacității Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM). Acesta se va derula pe o perioadă de 30 de luni, iar eforturile echipei se vor concentra pe alinierea activităților GIT la standardele și bunele practici europene, precum și la normele Organizației Internaționale a Muncii privind siguranța și sănătatea, combaterea muncii ilegale și prevenirea exploatării prin muncă.
Principalele obiective ale proiectului sunt modernizarea normelor și procedurilor juridice, precum și a instrumentelor și sistemelor de informare, dezvoltarea competențelor profesionale ale inspectorilor, îmbunătățirea planificării inspecțiilor în funcție de riscuri și utilizarea datelor statistice în acest scop. În același timp, proiectul va contribui la îmbunătățirea comunicării GIT pentru a spori încrederea publică și cooperarea cu angajatorii și angajații.
Prezentând proiectul, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plougarou, a subliniat importanța strategică a acestuia pentru modernizarea instituțională și convergența cu standardele UE: „Consolidarea Inspectoratului de Stat al Muncii și reformele inițiate în cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt cruciale pentru crearea unor condiții de muncă sigure, corecte și previzibile. Aceste schimbări vor oferi comunității de afaceri încrederea necesară pentru a investi, protejând în același timp lucrătorii”.
Punerea în aplicare a proiectului este sprijinită de Spania, prin Inspectoratul Muncii și Securității Sociale, și de Slovacia, prin Ministerul Muncii, Afacerilor Sociale și Familiei și Inspectoratul Național al Muncii. Începând cu luna aprilie 2025, echipele tehnice din aceste țări au început primele misiuni de lucru menite să evalueze capacitățile GIT și să armonizeze procedurile cu reglementările UE privind securitatea și sănătatea în muncă.
Logos Press a solicitat ministrului Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, să comenteze opinia comunității de afaceri cu privire la viitoarele modificări legislative. „Modificările care sunt întreprinse în vederea pregătirii pentru aderarea la UE nu vizează doar autonomia inspectoratului”, a spus ea. – „Dorim să consolidăm potențialul său profesional și, în același timp, să schimbăm direcția activităților sale. Dorim ca acesta să nu fie un supraveghetor, ci un ajutor și un partener atât pentru angajatori, cât și pentru angajați. Obiectivul nostru comun este de a promova politica de afaceri și de a deschide dialogul social cu comunitatea de afaceri și cu sindicatele. Atunci putem vorbi despre drepturile lucrătorilor și despre dezvoltarea antreprenoriatului. Atunci când drepturile lucrătorilor sunt protejate și munca legală decentă este asigurată, productivitatea crește. Purtăm un dialog social deschis și vom lua în considerare toate opiniile părților”.
La rândul său, șeful Inspectoratului de Stat al Muncii, Mykolae Vasilenko, este convins că sunt necesare modificări legislative. „Există opinii diferite pe această temă, iar noi le considerăm destul de legitime. Dar se pare că în acest caz vorbim despre un grup mic, aproximativ 10% dintre angajatorii care respectă legea. Cred că aceștia nu sunt suficient de familiarizați cu situația reală. Ceilalți 90%, probabil mai puțini, sunt entități comerciale foarte sofisticate care nu doresc să respecte legea. Așadar, întrebarea rămâne deschisă pentru moment”, a spus el.
„Cu toții ne amintim de sistemul de control de stat al întreprinderilor înainte de adoptarea Legii nr. 131/2012 și după”, a declarat Vladislav Caminschi, director executiv al Confederației Naționale a Patronatelor din Moldova. – Toată lumea a văzut și a simțit imediat diferența. Am vrut să creăm un sistem unificat care să nu permită inspectorului să vină la întreprindere fără motive serioase. Riscurile ar fi fost calculate în prealabil, iar întreprinderile ar fi fost informate cu privire la scopul inspecției. În cele din urmă, am reușit acest lucru, Legea nr. 131/2012 a fost adoptată și nu dorim ca inspecția să fie exclusă din domeniul său de aplicare. Acest lucru ar implica costuri destul de mari, dar, cel mai important, există temeri că modificările propuse ar putea provoca excese de autoritate din partea inspectorilor. Trebuie să existe un cadru, altfel întreprinderile sunt lipsite de apărare. Noile norme nu ar trebui să se aplice tuturor, pentru aceasta există un sistem de risc și o analiză a datelor statistice. Credem că întreprinderile au nevoie de garanții adecvate, iar ministerul s-a angajat să le ofere. În orice caz, vom monitoriza situația și modul în care această reformă va afecta climatul investițional”.
