Andrei Stratan
Și în timpul celor trei zile de sărbătorire a Zilei Independenței și a Zilei limbii materne Limba noastra, la 31 august, de pe podiumuri înalte au fost rostite în mod repetat discursuri de înaltă ținută despre independență, libertate și prosperitate.
„Independența noastră este reală. Ne putem bucura de ea, eu personal mă bucur de ea”, a declarat deputatul din partidul de guvernământ, cunoscut pentru faptul că are cea mai mare pensie dintre parlamentari (25 746 de lei pe lună).
Potrivit fostului viceprim-ministru, care a fost „celebru” pentru achizițiile de gaze, țara a parcurs drumul de la independența administrativă la independența economică și energetică. Iar acum se confruntă cu ultima provocare – eliberarea politică de influența externă (adică influența unei anumite țări).
La 31 august, prim-ministrul Dorin Recean a inaugurat Ziua Moldovei la Expoziția Mondială din Osaka, Japonia. El a declarat că pavilionul Moldovei împărtășește cu lumea istoria unei națiuni mândre de moștenirea sa, încrezătoare în viitor. (Acesta este el, în cazul în care cineva nu a înțeles, despre poporul moldovenesc).
Este interesant că toți vorbitorii menționați mai sus, în alte zile ale anului, militează activ pentru aderarea la UE, ca o opțiune non-alternativă pentru viitor. Adică – pentru pierderea unei părți semnificative din independența politică și economică a Moldovei. Alte opțiuni nu sunt luate în considerare.
Apare o întrebare firească: ce este independența reală și chiar avem nevoie de ea?
Independența este un concept politic. Cu toate acestea, una dintre principalele sale componente este economia. Se înțelege că independența este necesară pentru ca viața populației țării să se îmbunătățească din aceasta. Prin urmare, atunci când sloganuri precum „În întuneric, foame și frig, dar fără tine” sunt folosite pentru a o lăuda, aceasta este o manipulare evidentă.
Cu ocazia celei de-a 34-a aniversări a independenței Republicii Moldova, expertul Veaceslav Ionițea a elaborat o analiză a dezvoltării economice a țării în ultimii ani. Concluziile sale sunt dezamăgitoare – economia moldovenească a degenerat.
Dacă luăm ca punct de plecare 1991, anul declarării independenței, cea mai catastrofală scădere a PIB-ului a avut loc după criza financiară și economică din 1998, care a afectat și Moldova. În 1999, PIB-ul țării era de numai 37,7% din nivelul din 1991. Până în 2010, acesta a crescut la 63%, iar până în 2019 a crescut la aproape 91%. Cea mai mare apropiere a PIB-ului țării de nivelul din 1991 a fost în 2021, când a ajuns la 94,8 %. Apoi a scăzut din nou. În acest an, conform previziunilor, se așteaptă ca acesta să revină la 93,6 % din valorile din 1991.
Cea mai mare degradare de-a lungul anilor de independență a avut loc în sectorul industrial al țării. Potrivit lui Veaceslav Ionițea, în 2025, producția industrială ar urma să crească cu doar 2,5 la sută, dar acest lucru va permite atingerea a doar 73,5 la sută din nivelul din 1991. Agricultura – cândva mândria Moldovei – trece și ea prin momente departe de a fi cele mai bune.
„În acest an, dacă în industrie sunt încă optimist, agricultura se așteaptă la o nouă scădere de aproximativ 5 la sută, iar aceasta este încă o opțiune bună. Agricultura în 2024 și-a revenit doar la 74,6% din nivelul său din 1991. În 2025, se așteaptă 70%. Dar cea mai mare problemă a Moldovei la cea de-a 34-a aniversare a independenței sale este scăderea dramatică a populației. Dacă la momentul declarării independenței în țară trăiau 4 milioane 335 de mii de oameni, dintre care 3,6 milioane locuiau pe malul drept, acum suntem doar 2,7 milioane, dintre care 2,4 milioane locuiesc pe malul drept al Moldovei”, a spus expertul.
Astfel, pe parcursul anilor de independență, țara a pierdut aproximativ 1 milion 600 de mii de cetățeni ai săi. Dezechilibrul demografic se reflectă direct în raportul dintre muncitori și pensionari – încă zece ani și numărul lor va fi de fapt egal. Conform datelor statistice, în prezent, 635 de mii de persoane active asigură întreținerea a 530 de mii de pensionari.
Singurul indicator la care, potrivit lui Veaceslav Ioniță, am făcut unele progrese în ultimii 34 de ani este creșterea salariului mediu. Astăzi, acesta se ridică la 15.800 de lei. În termeni reali, acesta este de două ori mai mare decât în 1991.
Dar, în general, este evident că modelul economic care a funcționat în Moldova independentă nu și-a putut demonstra eficiența timp de 34 de ani. De ce?
„Independența este întotdeauna un lucru bun”, a remarcat pentru Logos Press fostul ministru moldovean de externe Andrei Stratan. – Cine nu vrea independență? Trebuie doar să înțelegeți de ce nu funcționează pentru binele public. Dacă există probleme de sănătate – mergem la medic și el pune un diagnostic”.
Principala problemă a Moldovei de astăzi este ineficiența managementului, consideră expertul. Nu există programe specifice nici în economie, nici în agricultură.
„Pentru a face un astfel de „diagnostic”, ar trebui pur și simplu să comparăm sumele enorme pe care Moldova le primește sub formă de împrumuturi și ajutoare gratuite cu ceea ce se întâmplă în sectorul real al economiei. De ce acum 10-15 ani existau unele progrese, mișcări înainte, iar acum nu există? Nu puteți pune totul pe seama evenimentelor din Ucraina. Trebuie să căutăm cauza principală pentru care economia țării alunecă în jos, când suntem asigurați că mergem înainte”, a sugerat expertul.
Potrivit Biroului Național de Statistică, PIB-ul Moldovei a scăzut cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025 față de aceeași perioadă a anului precedent.
