Acestea s-au intensificat chiar și după comentariile oficiale ale Băncii Naționale, potrivit cărora în luna iunie a plouat cu euro în rezervele valutare ale Moldovei. Principalul element al creșterii rezervelor a fost primirea de împrumuturi și granturi în favoarea guvernului pentru sprijin bugetar, care s-au ridicat la peste 336,2 milioane de euro.
Dintre acestea, prima tranșă din Planul de Creștere al Comisiei Europene a totalizat 270 de milioane de euro. Așa cum corect a precizat fostul ministru al Economiei, Alexandru Muravski, „prima tranșă a fost promisă în valoare de 18% din suma totală de 1,9 miliarde de euro, ceea ce nu înseamnă 270, ci 342 milioane de euro”. De asemenea, au fost acordate împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții în valoare de 10 milioane de euro, un grant de la Comisia Europeană în valoare de 50 de milioane de euro, împrumuturi și granturi pentru proiecte de investiții în valoare totală de 6,2 milioane de euro.
De asemenea, conturile de rezervă ale BNM au fost alimentate cu venituri din gestionarea rezervelor valutare (13,14 mil. euro), reevaluarea valorilor mobiliare din portofoliul de investiții al BNM (2,57 mil. euro), intrări nete în conturile Direcției programe de asistență externă și alte intrări nete, inclusiv din operațiuni de swap valutar pe piața valutară internă.
Soldul cumulat al rezervelor a fost redus de serviciul datoriei publice externe (cu 17 milioane euro) și de intervențiile comerciale ale BNM (29,10 milioane euro). În plus, scăderea rezervelor a fost afectată de aprecierea euro (cu 83 de milioane de euro), de ieșirile nete de fonduri legate de rezervarea obligatorie a fondurilor valutare de către bănci (3,89 milioane de euro) și de plățile Ministerului Finanțelor (2,97 milioane de euro).
„Banca Națională monitorizează îndeaproape piața valutară și intervine atunci când este necesar pentru a evita fluctuațiile excesive și oportuniste ale cursului de schimb”, explică economistul Volodymyr Golovatyuk. – În acest sens, Banca Națională dispune de rezerve suficiente. Gradul de adecvare a acestora, evaluat prin indicatorii utilizați în practica internațională, se situează în continuare la un nivel ridicat, în pofida scăderii indicatorilor de stabilitate a sistemului financiar.
Expertul citează calcule, potrivit cărora lupta autorității de reglementare pentru întărirea monedei naționale, pentru a plăti mai ușor datoriile externe, nu este ieftină. Astfel, în prima jumătate a anului 2025, rezervele valutare au scăzut de la 5,247 miliarde euro la 5,070 miliarde euro, adică cu 177 milioane euro. Principalele motive ale scăderii rezervelor au fost serviciul datoriei externe – 337 milioane de euro, întărirea euro – 287 milioane de euro și reducerea rezervelor obligatorii în valută în băncile comerciale – 90 milioane de euro.
La 31 mai 2025, rezervele valutare au scăzut sub nivelul din decembrie 2023. Scăderea record din acest an a fost observată în luna aprilie (cu 121 de milioane de euro), din cauza calendarului de plată a datoriilor externe din aprilie și mai și a deprecierii dolarului față de euro. Numai în primele cinci luni, serviciul datoriei externe (cu 320 de milioane de euro) și deprecierea dolarului față de euro (cu 205 milioane de euro) au secătuit „pușculița de valută” a statului.
Iar dacă luăm în calcul că odată cu trecerea la euro și nominalizarea datoriei externe în moneda americană o parte din fonduri este „mâncată”, discrepanța dintre indicatorii echivalentului în lei al datoriei externe și finanțarea datoriei externe în sine devine clară. În ciuda acestui fapt, „perna de siguranță” știrbită rămâne un fond de asigurare împotriva șocurilor externe.
