
Anton Goncearuc
Potrivit raportului STS, persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător au depus 98.588 de declarații privind impozitul pe venit pentru anul 2024. Entitățile economice au înregistrat venituri de 687,2 miliarde lei și cheltuieli de 625,7 miliarde lei pentru anul 2024. Comparativ cu anul 2023, veniturile întreprinderilor moldovenești au crescut cu 15,2 miliarde de lei, iar cheltuielile au crescut cu 10,4 miliarde de lei. Impozitul pe venitul declarat de agenții economici pentru perioada fiscală 2024 a constituit 7,5 miliarde lei, în creștere cu 0,2 miliarde lei față de același indicator din perioada fiscală 2023.
Rezultatele campaniei au arătat că anul trecut creșterea veniturilor companiilor a fost mai mare decât creșterea cheltuielilor. Conform datelor reflectate în declarațiile privind impozitul pe venit, creșterea veniturilor în 2024 a fost înregistrată la 2,2% față de datele din perioada fiscală 2023, în timp ce creșterea cheltuielilor a fost înregistrată la 1,7%. Acest lucru indică o gestionare și cheltuieli mai eficiente, subliniază autorii raportului.
În același timp, continuă să existe o anumită disproporție în ceea ce privește cotele de impozit pe profit distribuite în funcție de industrie. Datele arată că cele mai mari sume de impozit au fost înregistrate în industrii precum comerțul, activitățile financiare și asigurările. Comerțul a înregistrat cele mai semnificative venituri, reprezentând o treime din valoarea totală a impozitului colectat. Iar împreună cu activitățile financiare și de asigurări, contribuția sa a depășit jumătate din sumă.
Industria prelucrătoare, producția și furnizarea de energie electrică și termică, transportul și depozitarea, sectorul imobiliar, agricultura și silvicultura, informațiile și comunicațiile și HoReCa sunt următoarele sectoare cele mai profitabile.
Comentând rezultatele campaniei privind impozitul pe venitul persoanelor juridice, Anton Goncearuc (PFBC-Privat SRL) menționează că anii 2023-2024 nu sunt indicativi în ceea ce privește determinarea dinamicii veniturilor și cheltuielilor companiilor. „Este dificil să judecăm despre creșterea sau scăderea acestora, deoarece în Moldova există un privilegiu de doi ani pentru întreprinderile mici și mijlocii”, spune el. – Potrivit căruia acestor companii li se acordă o amânare a impozitului până la plata dividendelor. Este necesar să se analizeze suma acumulată, deoarece discrepanța poate fi semnificativă. Dacă se dovedește că impozitul acumulat este mai mic în comparație cu anii precedenți, atunci putem vorbi despre probleme în economie. Aceasta înseamnă că întreprinderile nu au profit”.
Putem adăuga la aceasta și fondul de amortizare pentru activele fixe. Pe de o parte, avem deprecierea în scopuri fiscale a devenit mai apropiată de deprecierea financiară, adică a dispărut diferența care obișnuia să existe în întreprinderile care fac investiții. Pe de altă parte, întreprinderilor mari li s-a permis amortizarea accelerată a activelor de capital. Și este posibil ca acest lucru să fi afectat rezultatele campaniei privind impozitul pe venit. Din păcate, nu există statistici care să arate câte companii au folosit acest beneficiu, deoarece este un drept, nu o obligație a întreprinderii. Prin urmare, se pare că marile companii care au investit în dezvoltare ar putea prezenta mult mai multe cheltuieli și, în consecință, mai puțin impozit pe venit.
„Adică, există factori ascunși care nu pot fi incluși în rapoartele statistice. Și fără descifrarea lor, în opinia mea, este dificil să tragem concluzii cu privire la colectarea impozitului pe profit”, continuă Goncearuc. – Vorbim adesea despre cifra finală și, atunci când este convenabil, nu dezvăluim factorii secundari. Deși aceștia pot fi semnificativi în ceea ce privește impactul. Sau chiar determinanți.
– Din câte știu eu, nu toate entitățile comerciale au profitat de scutirea de impozit pe venit pentru întreprinderile mici și mijlocii”, spune Anton Goncearuc. – În primul rând, nu toată lumea știe despre ea. Fie contabilul nu l-a informat pe director, fie conducerea firmei s-a temut să o facă din cauza cerințelor procedurale. De exemplu, dacă firma a prezentat un raport nu pe 25 martie, ci în noaptea de 26 martie, statul refuză să utilizeze beneficiul. Aceasta este o formalitate, dar au existat astfel de precedente. Iar directorii care contau pe aceste fonduri au fost nevoiți să caute urgent alte fonduri. Cred că activitatea explicativă ar putea fi mai activă. Când vorbim despre sprijinul acordat micilor întreprinderi, ar trebui să explicăm atât avantajele, cât și dezavantajele, cu accent pe condițiile de acordare a acestuia”.