George Apostol, Maria Acbaș
Ministerul a publicat un proiect de previziuni bugetare pe termen mediu pentru perioada 2026-2028. Documentul ar trebui să treacă rapid prin procedura de coordonare în diferite departamente și să fie prezentat guvernului pentru aprobare în viitorul apropiat, deoarece procedura legală devine mai complicată din cauza apropierii alegerilor. Pe baza indicatorilor săi, specialiștii Ministerului de Finanțe vor elabora bugetul din acest an, precum și modificările politicii fiscale și vamale pentru anul viitor.
Acest document a devenit un punct de referință nu numai pentru manageri, ci și pentru mediul de afaceri. Acesta oferă o direcție generală de mișcare și predictibilitate, este baza pentru planificarea documentelor bugetare și a programelor de dezvoltare. Previziunile se bazează pe analiza macroeconomică a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (în acest an a fost prezentată în martie 2025), precum și pe bugetul aprobat pentru anul în curs.
Astfel, până în 2028, veniturile bugetului public național (BPN) vor crește cu 30,7% față de cele aprobate pentru 2025, prognozează autorii documentului. Iar în 2026 – cu 10,6% față de anul curent. Ministerul Finanțelor intenționează să realizeze această creștere datorită redresării treptate a economiei, precum și datorită măsurilor de politică fiscală și vamală și administrării mai eficiente a veniturilor.
Veniturile sunt preconizate să crească cu 18,1%, de la 131,9 miliarde de lei în 2026 la 155,8 miliarde de lei în 2028. Veniturile vor continua să crească cu o rată medie anuală de 7,8%. În același timp, veniturile din impozite și taxe vor crește de la 82,4 miliarde lei la 98 miliarde lei în 2026-2028. Ponderea acestora în PIB va crește de la 32,2% în 2025 la 33,6% în 2028. În general, conform estimărilor Ministerului Finanțelor, veniturile din impozitele pe bunuri și servicii vor constitui partea principală a veniturilor bugetare, formând circa 63% din totalul veniturilor. Pe termen mediu, acest grup de venituri va crește cu 8,7%.
În următorii trei ani, autoritățile intenționează să își concentreze eforturile asupra stimulării creșterii economice prin menținerea mecanismelor fiscale în vigoare atunci când sunt deschise noi locuri de muncă. De asemenea, este vorba despre combaterea muncii nedeclarate și a neplății impozitelor, aplicarea eficientă a legislației privind prețurile de transfer și, în general, punerea în aplicare a standardelor minime BEPS (un set de măsuri împotriva erodării bazei de impozitare – n.r.) și a măsurilor de asigurare a disciplinei fiscale.
În timp ce ponderea veniturilor fiscale va crește în următorii trei ani, ponderea cheltuielilor bugetului public național în PIB va scădea de la 40,5% în 2025 la 39,6% în 2028. Cheltuielile se vor ridica la 152,4 miliarde lei în 2026 (+6,7% față de 2025), 165,3 miliarde lei în 2027 și 174,4 miliarde lei în 2028.
O creștere semnificativă a alocărilor este prevăzută în sectorul economic, ceea ce reflectă intenția de a sprijini mediul de afaceri, inclusiv sectorul agrar, precum și dezvoltarea infrastructurii energetice și rutiere. Împreună, se preconizează că aceste domenii vor crește de 1,6 ori în 2028 comparativ cu 2025. Cu toate acestea, ponderea principală va fi în continuare cheltuită pentru protecția socială (37,3% pe an). În același timp, se preconizează că acestea vor crește cu aproximativ 6,5-7,5% datorită indexării anuale obligatorii a prestațiilor sociale și a creșterii numărului de beneficiari ai acestora.
Deficitul bugetar va crește de la 14,09 miliarde lei în 2025 la 21,9 miliarde lei în 2027 (5,2-5,4% din PIB). În 2028, se preconizează reducerea acestuia la 18,5 miliarde de lei (4,2% din PIB). Conform prognozelor, comparativ cu anul 2025, finanțarea externă, destinată susținerii atât a bugetului de stat, cât și a proiectelor de investiții ale donatorilor, ar urma să crească, ajungând la 15 miliarde 854,2 milioane lei în 2028. Ca pondere în PIB, această creștere va fi de 0,3%. Finanțarea pentru sprijin bugetar va crește, de asemenea, cu 0,3%.
Ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 42,3% în 2026 la 46,8% în 2028. În termeni nominali, volumul acesteia va crește de la 161 miliarde lei în 2026 la 206 miliarde lei în 2028.
Am solicitat oamenilor de afaceri să comenteze cât de realiști sunt indicatorii prognozați de Ministerul Finanțelor, în special în ceea ce privește veniturile fiscale. Am întrebat dacă Moldova dispune de o bază fiscală suplimentară și cum poate fi aceasta mărită. Mulți interlocutori au adresat o contra-întrebare: cât de obiective sunt cifrele prezentate în preajma alegerilor parlamentare. Iar unii au subliniat direct caracterul lor electoral.
„Am făcut față demult segmentului din umbră al afacerilor din sectorul nostru, iar în ceea ce privește creșterea veniturilor fiscale, aceasta poate fi asigurată în principal datorită creșterii exporturilor”, spune Gheorghii Apostol, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Medicamente din Republica Moldova. – Piața noastră internă a stagnat. În Moldova, aproximativ 80-90% dintre producători, într-o măsură mai mare sau mai mică, lucrează pe piața externă. Și pe această piață ei se confruntă cu o concurență serioasă în regiune. Vecinii noștri, inclusiv Ucraina, unde se poartă război, se află într-o poziție mult mai avantajoasă decât noi din cauza prețurilor mai mici la resursele energetice. Armonizarea legislației moldovenești cu legislația internațională sporește, de asemenea, povara fiscală. Printre altele, din cauza taxei de mediu. Pentru a spori competitivitatea întreprinderilor noastre, Moldova ar trebui să adere la Commonwealth-ul PICS, deoarece certificatele acestei organizații deschid calea spre piața a circa 60 de țări ale lumii, unde sunt recunoscute automat. Întreprinderile nu vor fi nevoite să pregătească pachete de documente pentru înregistrarea medicamentelor acolo. Țara lucrează deja în această direcție. Dar trebuie să fie accelerată.
Potrivit Mariei Acbaș, administrator al OLOI PAK SRL din Comrat (marca comercială „SANA”), în țară există un decalaj fiscal, în special în sectoarele susținute de stat. „Pe bază de paritate, răspunsul mediului de afaceri ar trebui să fie adecvat”, crede ea. – În agricultura de astăzi, acest lucru este palpabil, în special în creșterea animalelor. Compania noastră, prin participarea la proiectul AGRI, a construit o fermă de lapte în satul Tomai, raionul Ceadîr-Lunga. Am investit aproximativ 50 la sută din sumă, adică aproximativ 1 milion de dolari, iar restul fondurilor au fost primite în cadrul proiectului. Datorită acestui fapt, venitul nostru practic s-a dublat, iar plățile fiscale, inclusiv impozitele pe salarii, au crescut corespunzător.
Este necesar să se analizeze posibilitățile de creștere a impozitelor în producția vegetală, unde statul oferă subvenții favorabile, precum și să se reglementeze relațiile de închiriere în utilizarea terenurilor agricole. În același timp, antreprenorul observă o problemă deosebit de „dureroasă” cu personalul. Este necesar să se lucreze în această direcție, deoarece „orice altceva poate fi găsit sau cumpărat”.
