La reuniunea de miercurea trecută, Cabinetul de Miniștri a decis să limiteze cantitativ și temporar – doar 1 000 de tone și doar pentru 200 de zile calendaristice – importul de zahăr din Serbia în Moldova în cadrul acordului de liber schimb dintre țările CEFTA. Acesta este, de fapt, un regim de cote de import impus unilateral. În plus față de cota menționată anterior, livrările de zahăr sârbesc către Moldova vor fi supuse unei taxe vamale standard de 75 % (de fapt, o taxă de blocare).
După cum a declarat cu o zi înainte șefa Ministerului Economiei, Doina Nistor, în cadrul unui dialog cu un grup de jurnaliști, această retragere din regimul de liber schimb a fost efectuată în mod planificat, cu respectarea tuturor formalităților. Încă din vară, partea moldovenească și-a notificat colegii sârbi cu privire la intenția sa de a „elimina dezechilibrul pieței creat de importul masiv de zahăr din Serbia în Moldova”.
Contextul „problemei sârbești”. În urmă cu zece ani, industria zahărului din Moldova se afla într-o situație similară: producția proprie de zahăr era egală sau chiar depășea ușor nevoile țării. De asemenea, piața internă era aprovizionată cu zahăr „vecin” ieftin, astfel încât exporturile erau vitale pentru menținerea echilibrului pieței și a solvabilității financiare. În acel moment, direcția balcanică de export a devenit salvatoarea producătorilor de zahăr moldoveni.
Cu toate acestea, de atunci (în special după pandemia COVID-19, în timpul căreia autoritățile moldovenești au interzis exporturile de zahăr din anumite motive), situația din industria zahărului din Moldova s-a schimbat. Motivul nu este doar transformarea climatică severă (deși și aceasta este foarte importantă). Principalul lucru este că piața mondială a zahărului este în faza de reducere a prețurilor. Exportul de zahăr moldovenesc a dispărut ca atare, semănatul sfeclei de zahăr în țara noastră a scăzut de multe ori. Ca urmare, piața zahărului din Moldova dintr-o piață excedentară a devenit deficitară. În anii precedenți, țara a fost nevoită să importe zahăr pe scară largă pentru a menține securitatea alimentară.
„Salvarea” a venit din Serbia. Complexul sârbesc de sfeclă de zahăr este similar cu cel moldovenesc. De asemenea, este format din două companii producătoare de zahăr care concurează disperat pentru sfecla de zahăr și eficiența economică. Cu toate acestea, potrivit operatorilor de pe piață, Serbia produce cu greu cel mai scump zahăr din regiune. În acest context, exporturile de zahăr către Moldova erau importante pentru Serbia. Iar pentru Moldova, furnizarea de zahăr sârbesc, chiar și relativ scump, cu scutire de taxe vamale, în temeiul acordului CEFTA, a fost eficientă din punct de vedere economic și, din punctul de vedere al logicii pieței, oportună – a umplut deficitul de bunuri.
Restabilirea echilibrului pieței. Conform estimărilor Ministerului Economiei, bazate pe calculele Uniunii Producătorilor de Zahăr UPZM, capacitatea anuală a pieței zahărului din Moldova este de aproximativ 63-65 mii tone. Operatorii pieței (comercianți și consumatori-cumpărători industriali) de zahăr estimează necesarul țării ca fiind mai mare – 70-75 mii tone. În același timp, subiecții săi estimează cererea de zahăr a industriei alimentare din Moldova (generatoare de valoare adăugată) la 15-30 mii tone pe an. Restul este consumat de consumatorii casnici, pentru care chiar și zahărul scump este cea mai ieftină calorie.
Anul trecut, din cauza secetei severe și a unui deficit semnificativ al recoltei de sfeclă, două companii producătoare de zahăr din Moldova au reușit să producă puțin peste 30 de mii de tone de zahăr. Alte 9 mii de tone au fost puse la dispoziția țării sub forma unei cote scutite de taxe vamale pentru importurile din Uniunea Europeană și alte 5,5 mii de tone sub forma unei cote preferențiale (taxe vamale de 10%) în cadrul acordului OMC. Aceste cote sunt alese anual, fără echilibru, chiar în primele zile ale anului și, în mare măsură, chiar de către producătorii moldoveni de zahăr. În cele din urmă, un factor important în restabilirea echilibrului pieței la un nivel care garantează securitatea alimentară în 2024 și în prima jumătate a anului 2025 a fost importul de zahăr sârbesc pe piața moldovenească – un total de aproximativ 30 000 de tone.
În 2025, potrivit conducerii Ministerului Economiei, citând UPZM, producția de zahăr a celor două companii locale și resursele disponibile de zahăr importat se vor ridica la aproximativ 78 de mii de tone, „ceea ce va fi suficient pentru a acoperi consumul intern în 2025-26”. Se poate presupune că resursa de marfă proiectată pentru actualul sezon de comercializare include deja volumele de zahăr care, de la începutul anului 2026, vor fi disponibile pentru importul în Moldova în cadrul euro-contingentului fără taxe vamale și al „contingentului OMC” favorabil.
Pe lângă scutirile de la regimul de liber schimb CEFTA, cabinetul a modificat regulamentul privind distribuirea „contingentului OMC” preferențial. În cadrul structurii acestei cote, se intenționează să se rezerve importul a 3 000 de tone de zahăr pentru consumatorii industriali. Această parte a cotei va fi selectată în conformitate cu principiul standard – „primul venit, primul servit”.
Primii, după cum arată practica anilor precedenți, sunt cei care dispun de resurse financiare solide și/sau au un interes deosebit în ajustarea situației prețurilor pe piața zahărului din RM.
Iurie Perciun, director al Puratos Mold SRL:
Suntem un producător de ciocolată orientat spre export. Livrăm mai mult de 70% din produsele noastre pe piețele externe, în principal în țările UE. Zahărul este una dintre cele mai importante componente ale materiei prime, care are un impact semnificativ asupra prețului de cost și, în consecință, asupra competitivității produselor noastre. Din punct de vedere istoric, concurenții europeni achiziționează zahăr la prețuri mai mici decât noi. În 2025, prețul mediu al zahărului pentru producătorii de alimente din Europa a fost de 500-550 euro/t, în timp ce în RM a fost de 720-750 euro/t. În acest an, prețurile europene la zahăr rămân aproximativ aceleași. În timp ce noi continuăm să cumpărăm materia primă cu o medie de 200 euro/t mai scump decât concurenții noștri din UE. Decizia guvernului, care restricționează drastic importurile de zahăr în Moldova, creează de fapt premise pentru o creștere a prețurilor interne la zahăr. Iar o potențială creștere a prețurilor la zahăr înseamnă o reducere și mai mare a competitivității produselor zaharoase moldovenești în UE și pe alte piețe exigente, unde prețul joacă un rol la fel de important ca și calitatea.
Sergiu Guzun, director general al Panilino SRL:
Compania noastră are mai mult de două decenii de experiență în producția și exportul de produse de panificație. Astăzi exportăm o gamă solidă de produse în jumătate de duzină de țări europene, precum și în SUA și Canada. Este extrem de important pentru noi să asigurăm o calitate stabilă și sustenabilitatea costurilor de producție. Principalele ingrediente în procesul de producție sunt făina și zahărul, iar zahărul este cel care are cel mai mare impact asupra costului produselor finite. În baza rezultatelor participării recente la expoziția internațională ANUGA 2025, putem constata cu încredere că Moldova are un potențial de export ridicat și produse competitive de calitate premium. Cu toate acestea, în comparație cu producătorii, de exemplu, din Ucraina, se evidențiază un avantaj de preț notabil al celor din urmă: costul făinii la întreprinderile ucrainene este cu aproximativ 30% mai mic, iar al zahărului – cu 60% mai mic. Acest lucru face foarte dificil pentru noi să concurăm.
Boris Efimov, director general al Orhei-Vit SRL:
Considerăm că era necesar să se efectueze o analiză economică detaliată a consecințelor înainte de a închideaproape complet o sursă atât de importantă de import de zahăr pentru consumatorii industriali de zahăr din Moldova, cum este acordul CEFTA. Argumentul principal al susținătorilor acestei măsuri este „protecția pieței interne”. Darcine beneficiază de oprirea importurilor de zahăr din Serbia? Ca urmare, pe piața moldovenească a zahărului vor rămâne cu adevărat doar două întreprinderi locale producătoare de zahăr cu capital străin. În prezent, zahărul sârbesc este vândut învrac la un preț sub 16,0 lei/kg, în timp ce zahărul local este mult mai scump. Prin urmare, dacă livrările de zahăr din Serbia vor fi sistate, companiile din industria alimentară vor trebui să plătească cu 2-4 lei/kg mai mult. Ne „consolează” faptul că doar pentru consumatorii industriali de zahăr, 3 mii de tone de zahăr vor fi „rezervate” pentru import în regim vamal preferențial .Dar aceasta este, în cel mai bun caz, doar 15-20% din necesarul industrieialimentare din RM. Restul va trebui să fie achiziționat de la doi producătoriinterni de zahăr la prețuri exagerate.
Adrian Lipcan, administrator al Sugar Bridge SRL:
Măsurile guvernamentale menite să „restabileascăechilibrulpieței, să protejeze producătorii interni de zahăr și consumatorii” sunt în realitate anti-piață și discriminatorii.
Ca urmare a aplicării lor, cele mai mari prețuri la zahăr din Europa vor rămâne în Moldova. Astfel, sub pretextul „salvării” producției naționale de zahăr, care încă nu se poate obișnui cu obiceiurile unui monopolist de piață, sunt atacați zeci de mii de lucrători din industria alimentară și milioane de consumatori cu putere de cumpărare redusă.
