Evoluțiile recente ale economiei mondiale au loc pe fondul creșterii gradului de îndatorare în multe țări și al tensiunilor excesive asupra finanțelor publice, care, în multe cazuri, vor fi exacerbate de necesitatea de a absorbi noi creșteri ale cheltuielilor pe termen lung. Creșterea randamentelor în cele mai mari economii și mărirea spread-urilor pe piețele emergente complică și mai mult situația fiscală.
„Estimăm că datoria publică mondială va crește cu 2,8 puncte procentuale în acest an, mai mult decât dublul estimării pentru 2024″, au declarat economiștii fondului. – Ca urmare, nivelul datoriei va depăși 95% din PIB-ul global, iar această tendință ascendentă este probabil să continue. Până la sfârșitul deceniului, datoria publică se va apropia de 100 % din PIB și va depăși nivelurile înregistrate în timpul pandemiei.”
Condițiile financiare mai stricte și mai volatile din SUA ar putea provoca un efect de propagare pe piețele emergente și în țările în curs de dezvoltare, crescând costul de finanțare. Acest lucru ar avea un impact semnificativ asupra prețurilor produselor de bază cotate, cu scăderea prețurilor și creșterea volatilității acestora. Îmbunătățirea insuficientă a situației fiscale ar putea spori și mai mult riscurile asociate creșterii ratelor dobânzilor, mai ales că multe țări au nevoi semnificative de finanțare.
Ratele ridicate ale dobânzii ar putea limita capacitatea de a aloca fondurile necesare pentru programele sociale și investițiile publice. În plus, scăderea ajutorului extern ca urmare a schimbării priorităților economiilor avansate face mai dificilă obținerea de finanțare de către țările cu venituri mici.
Într-o lume incertă și în schimbare rapidă, țările vor trebui mai întâi să își pună în ordine propriile bugete. Politica fiscală ar trebui să acorde prioritate reducerii datoriei publice și constituirii și acumulării de rezerve pentru a face față nevoii de creștere a cheltuielilor și pentru a răspunde șocurilor economice. Acest lucru va necesita găsirea unui echilibru adecvat între obiectivele de ajustare fiscală și susținerea creșterii economice, ținând seama de resursele disponibile și de condițiile economice generale din fiecare țară.
Țările cu un spațiu fiscal limitat ar trebui să pună în aplicare planuri graduale și credibile de consolidare a angajamentelor sociale. Iar noile nevoi de cheltuieli ar trebui să fie compensate prin reduceri în alte domenii sau prin noi venituri. Sprijinul bugetar acordat întreprinderilor și grupurilor afectate de perturbări grave ale comerțului ar trebui să fie temporar și direcționat, acordându-se o atenție deosebită transparenței și gestionării eficiente a cheltuielilor.
Într-un mediu de incertitudine crescută, factorii de decizie politică vor fi nevoiți să facă compromisuri dificile între datoria ridicată, încetinirea creșterii și noile nevoi de cheltuieli”, au declarat autorii blogului.
