Marin Gospodarenko
În prima jumătate a anului, dinamica expedierilor în străinătate a fost negativă. Creșterea exporturilor a început din iulie 2025. În perioada iulie-octombrie, exporturile moldovenești au crescut lunar cu 22-24% față de anul trecut.
În total, pe parcursul celor patru luni, exporturile au depășit cifrele din aceeași perioadă a anului 2024 cu 264,9 milioane de dolari (cu 23%). În același timp, livrările de produse agricole în stare proaspătă și prelucrate au crescut cu 213,9 milioane de dolari (cu 50%). Astfel, peste 80% din creșterea exporturilor în perioada iulie-octombrie a acestui an este reprezentată de produsele agricole.
Acest lucru se datorează faptului că, în T3 2025, producția agricolă brută a crescut cu 14,7%, inclusiv cu 22,5% în producția vegetală. Astfel, creșterea semnificativă a exporturilor în ultimele luni și depășirea recesiunii a fost rezultatul unei recolte bune.
„Exporturile au început să crească după trei ani de declin, dar aproape exclusiv pe seama materiilor prime agricole”, a declarat economistul Veaceslav Ioniță. – Acest lucru confirmă vulnerabilitatea structurală a economiei moldovenești, care este prea dependentă de climă și de agricultura abandonată de autorități”.
Creșterea producției a dus la o modificare a balanței dintre exporturi și reexporturi. În perioada ianuarie-octombrie 2025, livrările în străinătate de bunuri autohtone au totalizat 2370,4 milioane de dolari (78,1% din totalul exporturilor), cu 5,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024.
Iar reexporturile de bunuri în străinătate în perioada ianuarie-octombrie 2025 au totalizat 664,9 milioane de dolari (21,9% din totalul exporturilor), cu 5,9% mai puțin decât anul trecut.
În același timp, ponderea mărfurilor străine reexportate după o prelucrare substanțială a reprezentat 15% din totalul exporturilor, în timp ce reexporturile clasice de mărfuri străine au reprezentat 6,9%. În iunie, raportul a fost de 16,2% la 7,2%.
Moldova a livrat în principal în străinătate semințe de floarea soarelui și porumb, rapiță, grâu și orz. De asemenea, printre principalele mărfuri exportate se numără mașini și echipamente electrice, fructe și legume, îmbrăcăminte și accesorii, băuturi, mobilă, produse petroliere, uleiuri vegetale, minereuri și textile.
Aproximativ 68% din exporturile moldovenești sunt destinate țărilor UE, iar ponderea livrărilor în această direcție a crescut cu 4% în patru luni. România rămâne principalul partener comercial.
Ponderea exporturilor către țările CSI a scăzut constant (cu 11,3 % mai puțin față de perioada corespunzătoare din 2024), dar acest declin a încetinit oarecum – în iunie era cu 23,9 % mai mică față de anul trecut.
Cu toate acestea, deficitul comercial în creștere rămâne o problemă nerezolvată. Importurile au crescut cu 19,4%, ajungând la 8,84 miliarde de dolari în 10 luni, exporturile acoperind doar 34,3% din importuri – cu 5,5 puncte procentuale mai puțin decât cu un an înainte. Ca urmare, diferența dintre importuri și exporturi s-a mărit cu 1,35 miliarde de dolari, ajungând la 5,8 miliarde de dolari pe parcursul anului – un nou record.
„Economia noastră este din ce în ce mai mult ancorată în consum, finanțat de importuri, decât în producție competitivă. Deficitul comercial nu este doar un număr, ci un semnal de alarmă cu privire la cât de mult producem, ce producem și cât de competitivi suntem. Dacă nu schimbăm modelul de la consum la producție, cifrele vor continua să crească, iar noi va trebui să plătim mai târziu, este inevitabil”, a scris analistul economic Marin Gospodarenko.
Expertul a explicat în cuvinte simple motivul creșterii deficitului comercial. „Exportăm semințe, cereale, fructe și materii prime, în timp ce importăm energie, mașini, echipamente și bunuri de consum. În esență, vindem ieftin și cumpărăm scump”.
Pentru a rezuma declarațiile analiștilor, apelurile pentru dezvoltarea agriculturii ca sursă de materii prime pentru export ar trebui completate de necesitatea de a investi nu numai în prelucrarea produselor agricole, ci și în alte industrii care creează valoare adăugată ridicată. Doar astfel Moldova va putea face față deficitului tot mai mare al balanței comerciale, care de mult timp a luat proporții alarmante.
