Progresul pregătirilor pentru integrarea europeană a fost evaluat la 3 puncte. Evaluarea celui de-al doilea raport independent de monitorizare a implementării de către Republica Moldova a recomandărilor Comisiei Europene a fost realizată de centrul analitic independent Expert-Grup. Puncte dureroase sunt peste tot, vă prezentăm câteva dintre ele.
Monitorizarea a fost efectuată pentru toate cele 12 capitole monitorizate din clusterul „Elemente de bază” ale procesului de aderare la UE, perioada de monitorizare – de la 1 iulie 2024 până la 31 mai 2025. Evaluările experților au fost efectuate pentru fiecare dintre următoarele subiecte – democrație; reforma administrației publice; reforma justiției; anticorupție; drepturi fundamentale; libertatea de exprimare; securitate; funcționarea economiei de piață; achiziții publice; statistici; control financiar; politică socială și ocuparea forței de muncă. Concluziile prezentate vor fi incluse în primul Raport al Comisiei Europene privind Extinderea pentru Moldova, care va fi publicat în toamna acestui an.
Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, a declarat:
„Punctajul mediu de 3,2 în toate cele 12 capitole monitorizate din grupul de elemente de bază indică faptul că au fost realizate progrese notabile, dar munca trebuie să continue. Numeroase constrângeri, inclusiv limitări legate de capacitatea instituțională a autorităților, sunt tot mai evidente. Salariile mici, personalul insuficient din instituțiile publice reprezintă o provocare serioasă, având în vedere programul nostru ambițios.”
Dar problema, după cum arată clar raportul, este și alta. Punctajul general satisfăcător a fost alcătuit din grade foarte diferite de progres în domenii individuale, variind de la zero în domeniul libertății și independenței mass-media la bine în domeniul statisticilor și al controlului financiar. Agenda economică rămâne foarte controversată, în special în domeniul politicii de reglementare. Transpunerea oarbă a normelor europene, chiar și atunci când sunt adaptate la particularitățile naționale, nu devine un panaceu.
O altă problemă este divergența de opinii și puncte de vedere în anumite domenii. Coerența nu numai cu legislația, ci și cu practica este o condiție importantă, iar punerea în aplicare a normelor uniforme diferă foarte mult de la țară la țară. Capacitatea de a combina teoria și practica, luând în considerare particularitățile naționale, este crucială, potrivit experților Centrului Independent.
Funcționarea economiei de piață
Acest capitol (cu un punctaj mediu de 3,3 din 5 puncte) a evidențiat câteva „progrese” – planificarea investițiilor de capital, reformarea Inspecției Muncii și lansarea Programului de reducere a muncii nedeclarate. Cu toate acestea, experții notează că nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește „reformarea sistemului fiscal în ceea ce privește încurajarea lucrătorilor să treacă la munca declarată”. În plus, în iulie 2025, a fost adoptată legea privind lucrătorii independenți, care deschide, conform modelelor europene, mari oportunități de legalizare a persoanelor fizice și de transfer al activităților acestora într-un cadru formalizat. Dar legea se poate dovedi a fi „născută moartă” în ceea ce ne privește.
Autorii susțin că există încă bariere sistemice în țară, cum ar fi percepția populației și a mediului de afaceri asupra procesului de conformare fiscală. Acesta este ambiguu și este văzut ca un efort foarte costisitor, aproape imposibil de supraviețuit. Iar plățile în numerar, toleranța socială față de munca nedeclarată și nivelul scăzut de cultură financiară în rândul populației completează atitudinea negativă față de imaginea unui „contribuabil model”.
În acest sens, progresul este posibil, potrivit autorilor, cu condiția „consolidării capacității Inspecției Muncii și promovării mecanismului de subvenționare a creșterilor salariale, precum și – promovării proiectului-pilot „Vouchere digitale pentru zilieri” cu perspectiva extinderii acestuia pe întreg teritoriul țării”.
Expert-Grup: „S-au înregistrat progrese în domeniul social în cadrul secțiunii „Politica socială și ocuparea forței de muncă” (punctaj mediu 3,5 din 5). Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a raportat o creștere semnificativă a numărului de persoane angajate, de la 11 000 în 2023 la 16 700 în 2024, precum și o creștere a ratei de ocupare a locurilor de muncă vacante anunțate de angajatori (80,9%). Cu toate acestea, există în continuare un dezechilibru semnificativ între cererea și oferta de forță de muncă, atât la nivel teritorial, cât și profesional, 60 % dintre șomerii înregistrați neavând calificări profesionale. Lansarea unui nou instrument de raportare a muncii nedeclarate – platforma www.lucrezlegal.md – și Programul de muncă decentă pentru 2025-2027 nu s-au dovedit încă eficiente.”
Potrivit experților, există progrese clare în secțiunile „Achiziții publice” (începutul procesului de centralizare și unificare), „Statistică” (integrarea surselor administrative și private, actualizarea studiilor statistice și transferul de noi seturi de date către Eurostat), „Control financiar” (progresul auditului extern al Curții de Conturi).
Dar există mai multe deficiențe. Ministerul Finanțelor a actualizat portofoliul de proiecte de investiții până în 2026 și a finalizat dezvoltarea SI „Registrul proiectelor de investiții”. Dar utilizarea sistemului rămâne discutabilă – mecanismul de monitorizare a proiectelor de investiții nu este realizat. În special, studiile de fezabilitate ale proiectelor și nivelul de debursare a fondurilor nu sunt publicate.
Expert-Grup: „Reforma întreprinderilor de stat progresează lent. În ciuda licitațiilor pentru selectarea membrilor independenți ai consiliilor de administrație și a unor reorganizări, există încă probleme legate de transparență, guvernanță corporativă și politizarea proceselor. În mod similar, contrar dispozițiilor legale, raportul guvernului privind gestionarea proprietății de stat nu a fost prezentat Parlamentului. Sunt necesare măsuri urgente pentru profesionalizarea guvernanței, accelerarea privatizării și extinderea strategiei de dezvoltare economică la întreprinderile de stat”.
Achiziții publice
Gestionarea economică este, desigur, afectată de instabilitatea regională și de presiunile electorale. În 2025, deficitul bugetar a crescut la 5,2 % din PIB, în ciuda unor eforturi de consolidare fiscală. În acest sens, raționalitatea achizițiilor publice, potrivit autorilor, ar trebui să iasă în evidență.
În ceea ce privește armonizarea cu legislația UE, au fost elaborate proiecte de lege esențiale, inclusiv o nouă lege privind achizițiile publice și o nouă lege privind achizițiile publice în domeniul apărării și securității, și a fost aprobată o nouă lege privind concesiunile de lucrări și servicii. De asemenea, au fost elaborate modele de specificații pentru anumite tipuri de achiziții publice. Cu toate acestea, unele dintre activitățile planificate au fost excluse, anulate sau amânate în așteptarea aprobării modificărilor la Programul național de dezvoltare a sistemului de achiziții publice.
Expert-Grup: „S-au înregistrat progrese semnificative prin semnarea unui grant pentru dezvoltarea unui nou sistem electronic de achiziții publice, însă implementarea acestuia nu se încadrează în calendarul convenit. Lipsa unor indicatori clari de transparență și de performanță, în special pentru achizițiile cu valoare redusă, limitează capacitatea de a monitoriza aceste achiziții. Agenția pentru Achiziții Publice continuă să desfășoare activități de supraveghere, dar capacitatea sa este afectată de deficitul de personal și de nivelul scăzut de profesionalism”.
Concesiuni
În acest caz, există o întârziere evidentă. Deși cadrul de reglementare pentru parteneriatele public-privat și concesiuni a fost actualizat, acesta nu a fost încă armonizat cu legislația UE. Probleme precum lipsa de transparență, concurența limitată și barierele administrative persistă. Este necesar să se revizuiască legislația privind PPP, să se integreze concesiunile într-un cadru de reglementare unic și să se asigure transparența deplină a proceselor pentru a atrage investiții și a proteja interesul public, se arată în raport.
Libertatea de exprimare
În ceea ce privește acest capitol (scor mediu de 2,6 din 5), autorii avertizează că agenda de integrare europeană este în esență un eșec aici. În ceea ce privește libertatea presei, în ciuda inițiativelor legislative și politice recente, problema rămâne deschisă. Deși un proiect de lege a fost adoptat în iulie 2025 pentru a asigura independența serviciului public de radiodifuziune și a organismului audiovizual, punerea sa în aplicare nu este garantată de reglementările relevante.
Un aspect deosebit de problematic rămâne cadrul juridic care permite suspendarea pe cale amiabilă a licențelor de radiodifuziune, invocând probleme de securitate națională. Această practică este contrară jurisprudenței europene privind libertatea de exprimare. În plus, este necesară o nouă lege a presei.
Expert-Grup: „Priorități în acest domeniu: adoptarea unei noi legi a presei, redactată încă din 2024; revizuirea mecanismelor de suspendare a licențelor în conformitate cu statul de drept; consolidarea Consiliului de presă; și asigurarea independenței autorităților de reglementare de stat și a celor din domeniul mass-media.” Transpunerea întârziată a acestor dispoziții menține un cadru juridic opac, în special pentru presa scrisă și online, iar dependența consiliilor editoriale de finanțări opace limitează pluralismul. Lipsa unui sistem eficient de autoreglementare, precum și eșecul de a consolida Consiliul de presă, afectează grav aplicarea standardelor etice și deontologice în jurnalism.”
În numele societății civile, experții intenționează să extindă domeniul de aplicare al monitorizării pentru a include foile de parcurs pentru pregătirea procesului de negociere, precum și Agenda de reformă a Planului de dezvoltare UE-Moldova, pentru a asigura un element crucial al responsabilității autorităților – evaluarea progreselor înregistrate.
