Înșiși comercianții au susținut că exporturile de prune pe piața europeană, în special în România, vor fi activate imediat ce „europenii vor epuiza stocurile de prune comerciale din producția proprie”. Cu toate acestea, timpul se scurge, iar operatorii piețelor de fructe din Moldova devin nervoși cu privire la când și cât de mult se vor „deschide” pentru ei noi oportunități pe piața europeană.
Până în 2022, în temeiul acordului DCFTA, Moldova avea o cotă de 15 000 de tone de prune scutite de taxe vamale pe an calendaristic.
În 2022, autoritățile UE au majorat cotele preferențiale pentru fructele din Moldova și, ulterior, au scutit de taxe vamale un grup larg de mărfuri din categoria fructelor – ca măsură de sprijin pentru această țară, care se confruntă cu probleme pe mai multe niveluri din cauza războiului din Ucraina. Toate aceste măsuri consolidate de sprijin au expirat la 24 iulie anul curent. Ca urmare, au intrat în vigoare cotele euro anterioare. Inclusiv pentru exportul de prune din Moldova – cele 15 mii de tone menționate mai sus. Și această cotă exportatorii moldoveni au reușit să o utilizeze pe deplin în a doua jumătate a verii și o mică parte a toamnei.
Acest lucru s-a întâmplat, din nou, datorită „coincidenței fericite” a mai multor factori. Primul este reprezentat de pierderile semnificative ale recoltei de prune din 2025 în multe țări europene importante, din punct de vedere al pieței, producătoare de prune. Probabil, din acest motiv, în această vară a existat o cerere de prune moldovenești de soiuri timpurii (în sezoane normale – nu foarte lichide și destul de ieftine) în Europa și în vecinătatea sa.
Al doilea motiv care a contribuit la selectarea intensivă a eurocontingentului pentru exportul de prune este, contrar previziunilor pesimiste din primăvară, o recoltă destul de bună de prune în Moldova. Conform previziunilor experților din toamnă – aproximativ 80-90 mii tone. Adică, la etapa inițială a sezonului de comercializare, Moldova a avut suficiente prune pentru toată lumea – atât pentru exportatori, cât și pentru consumatorii interni, inclusiv pentru consumatorii industriali (producători de fructe uscate, pastă de prune – baza pentru sucuri, distilate – baza pentru cuica palenka).
În plus, unii operatori de pe piața fructelor (cei care dispun de capacități mari de infrastructură post-recoltare) au anticipat chiar situația unei concurențe acerbe între cultivatori (producători de prune) și viticultori (care vor aduna, de asemenea, o recoltă mare) pentru „un loc în depozitele frigorifice”, lucru rar întâlnit în ultimii ani cu recolte proaste. Cu toate acestea, pe măsură ce campania de recoltare se extinde, și mai ales în contextul cotelor euro favorabile, operatorii de pe piața fructelor din Moldova au o întrebare – ce vor avea de făcut cu toată această fericire (recoltă bogată de prune și struguri)?
Acum despre „noi oportunități”. În vară, cu mult înainte de recoltarea în masă a prunelor și strugurilor din soiurile de toamnă, autoritățile din Moldova și Uniunea Europeană au informat despre viitoarele ajustări ale acordului DCFTA. În urma negocierilor dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană privind actualizarea acestui acord, părțile au convenit să majoreze contingentele scutite de taxe vamale pentru exporturile din Moldova în Uniunea Europeană. Inclusiv prune – până la 61 mii tone, mere – până la 50 mii tone, struguri de masă – până la 40 mii tone, cireșe și vișine – până la 4,5 mii tone.
Creșterea cotei pentru exportul prunelor moldovenești în Uniunea Europeană este încurajatoare. Deoarece, potrivit Asociației Moldova Fruct, exportul efectiv de prune din Moldova pe piața europeană în perioada precedentă de patru ani a variat de la 27 mii tone la 56 mii tone. Inclusiv 48 de mii de tone în 2024 și 56 de mii de tone în 2023.
Problema este că cotele extinse, așa cum au promis părțile care le-au convenit, se vor deschide provizoriu din a doua jumătate a lunii octombrie. Între timp, operatorii de pe piață, împreună cu comunitatea de experți, observă că, în ultimii ani, perioada celor mai active livrări la export de prune moldovenești cade exact în intervalul dintre a doua jumătate a lunii septembrie și prima jumătate a lunii octombrie. Prin urmare, din punctul de vedere al popularizării procesului de integrare europeană în rândul horticultorilor și viticultorilor moldoveni, ar fi logic ca autoritățile moldovenești și UE să se grăbească cu ratificarea versiunii actualizate a DCFTA. Cu toate acestea, toată lumea își dă seama că acest lucru este puțin probabil să se întâmple înainte de sfârșitul lunii septembrie.
Prin urmare, apare întrebarea, discutată aprins pe rețelele de socializare: există viață (nu, nu pe Marte) după alegerile din Moldova? Adică, ratificarea DCFTA va avea loc în octombrie, dacă rezultatele alegerilor din septembrie în Moldova vor fi un parlament fără majoritate și sarcina de a forma un nou guvern de coaliție de tehnocrați? Care ar putea fi opțiunile pentru evoluția pieței fructelor din Moldova în cazul deschiderii sau nu a noilor eurocontroale?
În primul rând, exportul de prune moldovenești va continua în orice caz. Chiar și cu achitarea taxei euro standard de 12%. Cererea de prune din Moldova în țările UE în toamnă-iarnă va rămâne, cel mai probabil, la un nivel ridicat, iar prețurile probabil vor crește. Dacă în același timp vor fi deschise noi cote, operatorii de pe piață vor câștiga mai mult, dacă, printr-o coincidență nefericită, acest lucru nu se va întâmpla – se vor mulțumi cu puțin.
În al doilea rând, prunele moldovenești pot fi exportate nu numai în Uniunea Europeană, ci și în țările CSI. În cele două sezoane precedente, direcția europeană a prevalat în ceea ce privește volumele și prețurile, în timp ce direcția tradițională estică s-a degradat. Dar, în lumina noilor circumstanțe, vectorii de aprovizionare cu prune moldovenești se pot schimba.
În al treilea rând, dacă există dificultăți comerciale sau logistice temporare cu exportul în toamnă, cultivatorii moldoveni se pot concentra pe piața internă. În sensul că proprietarii-deținătorii de infrastructură post-recoltare vor reuși în continuare să câștige din competiția „pentru frigidere” între producătorii de fructe și struguri. Opțiunea de depozitare pe termen lung pentru toți subiecții afacerii cu fructe în sezonul actual, desigur, este asociată cu riscuri în creștere (creșterea prețului resurselor energetice și, în consecință, creșterea costurilor de producție și comerciale – cel puțin). Cu toate acestea, este acceptabilă.
În cele din urmă, nu este exclus că cererea de prune moldovenești din partea procesatorilor acesteia se va menține pe tot parcursul toamnei. În special, procesul de recoltare a prunelor poate implica întreprinderi de congelare a prunelor (pe care experții le consideră nu ca o formă de prelucrare, ci ca o modalitate de depozitare pe termen lung a produselor). Prin urmare, „congelatoarele” au nevoie de prune de calitate superioară, ca și pentru „piața proaspătă”. Firește, chiar și într-o situație de supraofertă temporară (recoltă mare și export inactiv) de prune, prețul acestei materii prime pentru congelare nu poate fi scăzut. Prin urmare, este puțin probabil ca multe mii de tone de prune să fie recoltate pentru congelare în orice situație.
Adică, principalii cumpărători de prune industriale moldovenești vor fi în continuare producătorii de fructe uscate, paste și distilate. Aceștia vor îndrăzni să achiziționeze această materie primă în exces față de planurile de producție măsurate anterior doar dacă va exista cerere pentru produsele menționate din partea cumpărătorilor externi și dacă prețul prunelor industriale va scădea până la sfârșitul sezonului.
