Eduard Syrbu
O modificare a Codului Vamal, aproape adoptată la ultima sesiune a Parlamentului, care și-a încheiat mandatul, ar fi putut duce la crearea de scheme legale de evaziune fiscală.
Deputatul Alexandru Trubka a pregătit amendamentul nr. AT 34/03-140 la Codul vamal, care introducea un nou articol 3271 cu următorul conținut: „Dispoziții speciale privind încetarea regimului vamal.
(1) Mărfurile de compensare sub formă de combustibil sau de produse energetice obținute sub regimul de transformare pe teritoriul vamal sunt scutite de accize atunci când sunt plasate sub regimul vamal de import. (2) În cazul în care obligația de plată a accizelor apare la exportul mărfurilor compensatorii din antrepozitul fiscal, aceasta se stinge potrivit procedurii prevăzute la art. 125 din Codul fiscal nr. 1163/1997.
(2) În cazul în care mărfurile prevăzute la alin (1) sunt plasate sub regimul vamal de import, suma TVA achitată pentru mărfurile plasate sub regimul vamal de perfecționare pe teritoriul vamal nu se restituie, iar Serviciul Vamal calculează datoria vamală ca diferență între suma TVA achitată pentru mărfurile plasate sub regimul vamal de perfecționare pe teritoriul vamal și pentru mărfurile plasate sub regimul vamal de import.”
Formularea acestui amendament este ambiguă și neclară, consideră Eduard Sîrbu, expert juridic al ONG-ului LEX-ECON Consulting, masterand în drept. În primul rând, el observă o serie de deficiențe legate de nivelul scăzut de alfabetizare legislativă aplicat în formularea noului articol.
În primul rând, utilizarea de concepte juridice nedefinite în legislația națională („mărfuri compensatorii” în loc de „produse prelucrate”, „regim de import” în loc de „punere în liberă circulație” etc.).
Înal doilea rând, includerea în regulamentul vamal a dispoziției privind antrepozitul fiscal, care nu este o condiție pentru plasarea și transformarea mărfurilor în regimul vamal de transformare pe teritoriul vamal.
Înal treilea rând, includerea necorespunzătoare a scutirii de accize în Codul vamal, deși aceasta ar fi trebuit să fie inclusă în articolele 124-125 din Codul fiscal;
și, în al patrulea rând, contradicția conceptuală a acestei scutiri cu dispozițiile articolului 124 alineatul (6) din Codul fiscal.
Cu toate acestea, riscul principal constă în stabilirea scutirii de accize.
În conformitate cu articolul 326 din Codul vamal, regimul de prelucrare pe teritoriul vamal permite importul de mărfuri străine fără plata taxelor de import pentru prelucrare pe teritoriul țării noastre. Produsele prelucrate obținute ca urmare a plasării lor în acest regim sunt supuse exportului din țară sau, la discreția proprietarului lor, pot fi puse în liberă circulație pe teritoriul Republicii Moldova. La introducerea mărfurilor pe piață, importatorul este obligat să le declare în aceleași condiții ca și în cazul în care acestea ar fi importate direct din străinătate. Astfel, nu există nicio diferență în ceea ce privește impozitarea și aplicarea măsurilor netarifare atunci când se importă mărfuri străine din străinătate și aceleași mărfuri deja produse în țară din materii prime străine.
Un aspect important este faptul că transformarea mărfurilor este un drept și nu o obligație. Astfel, un importator poate plasa mărfurile sub acest regim fără a le transforma efectiv și fără a fi obligat să le mențină sub protecție vamală pentru o perioadă minimă de timp.
Norma juridică aprobată prin propunerea de secțiune 3271 din Codul vamal scutește de accize orice cantitate de combustibil plasată inițial sub regimul de transformare pe teritoriul vamal și apoi importată pe teritoriul vamal, indiferent de gradul de transformare, de statutul importatorului, de cantitatea de mărfuri sau de alți factori importanți. În consecință, această normă poate duce la o fraudă nelimitată cu legea.
Acest lucru s-ar putea întâmpla după cum urmează. Să presupunem că o întreprindere cumpără o anumită cantitate de benzină A95 în străinătate și o importă pe teritoriul Republicii Moldova. La intrarea în țară, entitatea comercială declară că benzina va fi „prelucrată” sau transformată pentru a-i îmbunătăți calitatea și a obține benzina A98. Din punct de vedere tehnic, aceasta reprezintă o ajustare minoră a cifrei octanice prin adăugarea de aditivi chimici sau amestecarea cu bioetanol. (Acest lucru este deja făcut de aproape toate companiile importatoare de carburanți).
De fapt, produsul poate rămâne identic sau diferența de calitate poate fi doar formală. Ulterior, întreprinderea declară produsul ca fiind „prelucrat” și depune o declarație vamală de punere în liberă circulație, dar fără plata accizelor, aplicând scutirea prevăzută la articolul 3271 din Codul vamal. După cum arată practica, astfel de operațiuni au loc foarte rapid.
„Având în vedere că acciza la produsele petroliere este una dintre cele mai importante surse de venituri ale bugetului de stat, pierderile cauzate de această modificare ar fi putut fi uriașe”, notează expertul. – În același timp, schema de fraudare a bugetului ar fi fost absolut legală, iar autoritățile vamale erau obligate să respecte cu strictețe prevederile legislației”.
Dacă amendamentul va fi adoptat în cele din urmă, consecințele ar putea fi semnificative. Acestea includ pierderi grave ale bugetului de stat în favoarea grupurilor de interese care știu cum să exploateze lacunele din legislație; piața ar fi devenit extrem de inechitabilă, deoarece companiile de bună credință ar fi trebuit să concureze cu importatorii care nu plătesc impozite și taxe de import; statul ar fi încurajat indirect frauda fiscală prin legalizarea unor mecanisme care subminează principiile echității fiscale și proporționalității; autoritățile de control, inclusiv Serviciul Vamal și Inspectoratul Fiscal, ar fi fost private de posibilitatea de a contesta sau bloca aceste tranzacții, susține expertul.
Amendamentul a trecut cu bine de toate comisiile parlamentare. Doar avocații guvernului au recunoscut pericolele ascunse în acesta. Ca urmare, într-o notă a executivului s-a afirmat că ar trebui mutat din Codul vamal în Codul fiscal și reformulat.
Ca urmare a acestor acțiuni în Codul fiscal, la articolul 125 a apărut următorul alineat 23
„În ceea ce privește produsele accizabile plasate sub regimul vamal de liberă circulație (import), plasate anterior sub regimul vamal de transformare pe teritoriul vamal, accizele se calculează și se plătesc în momentul plasării produselor sub regimul vamal de liberă circulație (import), în timp ce proprietarul antrepozitului fiscal este scutit de obligația de a calcula accizele în momentul expedierii (exportării) produselor din antrepozitul fiscal.”
Această formulare nu are nimic în comun cu textul original.
De asemenea, este interesant faptul că în proiectul de Lege pentru modificarea Codului fiscal nr. 1163/1997 și a altor acte normative, aprobat în ședința Guvernului din 18 iunie 2025 prin decizia protocolară nr. 21.25.2025, aceste modificări (nici preliminare, nici definitive) nu sunt prezente deloc. Adică, amendamentul menționat al deputatului Trubka a apărut undeva înainte de a treia lectură, ceea ce confirmă presupunerea că a fost o încercare de a „trece” interesele specifice ale cuiva.
