Acest lucru a fost declarat de Grigore Stratulat, Secretar de Stat al Ministerului Mediului, în cadrul conferinței „Economia ciclică, eficiența energetică și siguranța la foc în construcții în Moldova”.
„Recent, a fost modificată Legea nr. 209 din 29-07-2016 cu privire la deșeuri, care va intra în vigoare la 22 septembrie 2025″, a spus Grigore Stratulat. – În special, aceasta a fost modificată pentru a stipula că, în scopul instituirii unui sistem municipal integrat de gestionare a deșeurilor, autoritățile administrației publice locale vor asigura alocarea terenurilor, dezvoltarea și funcționarea a cel puțin unui centru la 50 000 de locuitori pentru colectarea și tratarea deșeurilor din construcții și demolări”.
Pentru început, două astfel de centre vor fi înființate în Moldova, deservind Chișinăul și Bălți, singurele orașe din țară cu o populație de peste 50 000 de locuitori. În prezent, se lucrează la organizarea licitațiilor pentru înființarea acestor depozite.
„În prezent, gunoiul generat în timpul construcțiilor și renovărilor este depozitat în locuri neadaptate acestui scop. Nicio companie de construcții nu știe unde se duc deșeurile sale”, a declarat Stratulat.
După 2030, Uniunea Europeană va interzice aruncarea deșeurilor care pot fi reciclate și utilizate în viitor. Moldova se va adapta la această decizie, a spus secretarul de stat.
Totuși, unele acțiuni în acest sens vor fi lansate doar după aprobarea Regulamentului cu privire la prelucrarea și valorificarea deșeurilor din construcții, care va fi supus dezbaterilor publice în viitorul apropiat, a precizat oficialul.
În principiu, se preconizează că deșeurile generate în timpul construcției clădirilor, demolării acestora, precum și în timpul producerii materialelor de construcție și finisare vor fi reciclate.
Rodica Popricak, consultant al Ministerului Mediului, care a participat la conferință, a explicat pentru Logos Press că partea cea mai capabilă a acestor deșeuri va fi concasată în piatră spartă, care este întotdeauna necesară în construcția de clădiri, drumuri și alte facilități de infrastructură. În acest scop, se preconizează utilizarea echipamentelor disponibile la cariere. Și deșeurile din construcții și demolări ar urma să fie depozitate tot acolo.
Igor Malai, președintele Federației Patronale a Industriei Construcțiilor și Materialelor de Construcție din Moldova, a declarat că odată cu aprobarea noilor reguli, constructorii vor trebui să revizuiască principiile de bază ale proiectării. Având în vedere că într-o bună zi clădirea pe care urmează să o construiască va trebui să fie demolată, iar materialele folosite în construcție vor trebui reciclate. Acest lucru va necesita formarea specialiștilor și o schimbare a mentalității industriei. Iar proiectanții vor trebui să se gândească la utilizarea pe scară mai largă a materialelor ecologice.
Cristian Erbașu, președintele Federației Patronale a Societăților de Construcții din România, care a participat de la distanță la conferință, și-a exprimat opinia că o astfel de tranziție nu ar fi ceva fundamental nou pentru companiile de construcții din Moldova. Multe dintre acestea lucrează în România, unde cerințele privind reciclarea deșeurilor din construcții și a celor care se vor forma în mulți ani au fost deja parțial aprobate prin lege.
Doi producători moldoveni de materiale de construcții au declarat că reciclarea este deja o realitate pentru ei.
Nicolae Groian, manager de proiect al companiei SONOTIZ, care produce materiale de izolare termică și acustică, a declarat că de trei ani compania lucrează în ciclu închis. Adică, toate deșeurile generate se întorc în producție. Ca exemplu, el a citat plasa de sticlă, un produs care este neinflamabil, ecologic și 100% reciclabil. Întreprinderea îl exportă în Europa.
Un reprezentant al companiei românești TeraPlast, care controlează producătorul moldovean de țevi din polimeri pentru alimentare cu apă și canalizare PalPlast, a declarat că utilizarea și reciclarea materialelor plastice este o problemă mondială. În 2019, la nivel global au fost produse 480 de milioane de tone de astfel de produse, din care doar 9% au fost reciclate. Până în 2060, se preconizează că volumele vor ajunge la 1 200 de milioane de tone.
„Reciclarea are loc în cinci etape: colectare, sortare, spălare, concasare și regranulare. Noi facem deja acest lucru. Dar nu este ușor și costisitor, în România avem sprijin din partea statului.”
„Eu sunt realist”, a replicat Grigore Stratulat. – Fără investiții și infrastructură, actele legislative adoptate nu vor funcționa. Iar noi pur și simplu nu avem acum o industrie dezvoltată pentru procesare. Așa că începem cu legile, iar pe măsură ce avansăm vom căuta mijloacele de a le pune în aplicare.”
Potrivit statelor membre ale UE, peste 80 % din deșeurile din construcții sunt constituite din produse de origine minerală (beton, nisip etc.), aproximativ 15 % din lemn și până la 4 % din metale. Restul este alcătuit din alte materiale, cum ar fi plasticul, sticla, cartonul etc.
