Pe parcursul anului (februarie – februarie), datoria totală de stat a crescut cu 18%, adică cu 18,5 miliarde de lei. Ponderea sa specifică a crescut și ea: în termeni anuali – cu 3 p.p.. În februarie, aceasta constituia 35,2% din PIB. Principalul „merit” este atribuit împrumuturilor interne ale statului. Contribuția împrumuturilor externe a fost mai puțin semnificativă.
„Având în vedere viitoarele alegeri și stagnarea economiei, nevoile financiare ale guvernului vor crește în mod inevitabil. Împrumuturile de pe piața internă vor crește, de asemenea. Creșterea datoriei publice totale de la începutul anului se datorează deja în mare parte creșterii datoriei interne ca urmare a emisiunii de titluri de stat și a condițiilor favorabile de pe piața titlurilor de valoare”, spune economistul Volodymyr Golovatyuk.
În februarie, datoria de stat internă a crescut cu 1 miliard de lei, iar în martie – cu 1,5 miliarde de lei. La 31 martie, volumul împrumuturilor interne se ridica la aproximativ 47 de miliarde de lei. Valoarea semnificativă a sprijinului extern de creditare din partea UE, așteptată de guvern, va susține tendința ascendentă a pasivului total al datoriei.
În ceea ce privește datoria externă, statul este principalul contributor la creșterea acesteia. Datoria externă brută a Republicii Moldova a crescut cu 0,9% în 2024 și a totalizat 10.213,33 milioane de dolari – 56,1% din PIB. În același timp, principala contribuție la această creștere, după cum a raportat BNM, a fost dată de creșterea datoriei publice, în timp ce datoria privată a scăzut. Datoria externă pe termen lung a avut în continuare cea mai mare pondere în volumul total al creditelor acordate (76,3%), valoarea acesteia majorându-se cu 4,8%. Datoria externă pe termen scurt la data de 31.12.2024 a scăzut cu 9,8% și a constituit 23,7% din totalul datoriei externe brute.
De asemenea, autoritatea de reglementare constată accelerarea ritmului de finanțare externă și menținerea la același nivel sau chiar – scăderea volumului serviciului datoriei externe pe termen lung. Aceasta înseamnă că devine din ce în ce mai dificil să se facă față serviciului împrumuturilor externe.
Conform observațiilor expertului, volumul semnificativ al împrumuturilor, chiar și după rambursarea împrumuturilor anterioare (34% din împrumuturile noi în 2024, 51% în 2023 etc.) a condus la o creștere semnificativă a datoriei externe. Comparativ cu vara anului 2021, datoria publică externă a crescut cu 81%, ajungând la 4,25 miliarde de dolari față de 2,35 miliarde de dolari.
Conform calculelor BNM, datoria publică externă a crescut cu 489,74 milioane de dolari pe parcursul anului, ajungând la 4,310 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2024. Aceasta a reprezentat 42,2% din totalul datoriei externe brute (+4,4 p.p. față de sfârșitul anului 2023). De asemenea, 91% din totalul datoriei au reprezentat facilități de credit contractate de autorități pentru finanțarea curentă și serviciul datoriei.
Conform calculelor, dacă nivelul de rambursare rămâne neschimbat (și este deja în scădere), soldul datoriei de credit pe termen lung pe sumele deja luate, guvernul va fi în măsură să ramburseze doar după 7 ani. Dacă, desigur, se va opri acolo. În caz contrar, termenele de rambursare nu vor face decât să crească, iar povara datoriei va crește.
Ca și până acum, FMI rămâne principalul creditor al statului, cu o pondere de 31,7% în totalul datoriei de stat (1.364,67 milioane de dolari), urmat de Grupul BM cu 25,2% sau 1.085,68 milioane de dolari (din care datoria către Asociația Internațională pentru Dezvoltare se ridică la 793,46 milioane de dolari, iar datoria către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 292,22 milioane de dolari), BERD – 10,6% (455,69 milioane de dolari) și Banca Europeană de Investiții – 10,5% (453,45 milioane de dolari).
