Conform celor mai recente date, datoria publică medie pentru țările UE este de aproximativ 81% din PIB, iar pentru țările din zona euro este de aproximativ 87,4%. Aceasta este semnificativ mai mare decât cea a Moldovei.
La rândul său, datoria publică a Moldovei era de aproximativ 37,8% din PIB la sfârșitul anului 2024. În prezent, acest indicator este deja puțin peste 39% și, conform previziunilor pentru următorii ani, va continua să crească.
Datoria publică ca factor de aderare la UE
Moldova are un nivel relativ scăzut al datoriei publice în comparație cu media UE. Acest lucru poate fi văzut ca un avantaj în procesul de integrare europeană. Cu toate acestea, ar trebui luate în considerare câteva aspecte importante:
- Criteriile de convergență: pentru a adera la zona euro (zona monedei unice), țările candidate trebuie să îndeplinească criteriile de la Maastricht. Unul dintre acestea prevede că datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB. Din acest punct de vedere, Moldova îndeplinește deja această cerință.
- Dinamica economică: Nivelul scăzut al datoriei din Moldova se datorează parțial economiei sale mai mici și capacității limitate de împrumut. În același timp, multe țări UE puternic îndatorate au economii mai dezvoltate și mai diversificate, care le permit să asigure serviciul acestor datorii.
- Tendințe de creștere: Pe drumul către aderarea la UE, Moldova se va confrunta probabil cu necesitatea de a crește cheltuielile publice pentru a moderniza infrastructura, a adapta legislația și a ridica standardele sociale la nivelul UE. Acest lucru poate duce la o creștere a datoriei publice.
Amenințări ascunse la adresa economiei
Deficitul bugetar, adică situația în care cheltuielile publice depășesc veniturile, reprezintă o provocare serioasă pentru economia moldovenească. Deși pe termen scurt ar putea stimula creșterea economică prin creșterea investițiilor publice și a cheltuielilor sociale, pe termen lung creșterea necontrolată a acestuia comportă riscuri grave.
- Riscul de inflație: pentru a acoperi deficitul, guvernul poate recurge la emiterea de monedă, ceea ce duce la creșterea inflației. Aceasta reduce puterea de cumpărare a populației și subminează stabilitatea macroeconomică. Moldova se confruntă cu o inflație record (peste 30 %) în 2022, cauzată parțial și de acest factor.
- Reducerea investițiilor private: pentru a finanța deficitul, guvernul emite titluri de stat (obligațiuni) care concurează cu societățile private pentru capitalul disponibil. Acest lucru poate duce la un „efect de evicțiune„ în care sectorul privat primește mai puține fonduri pentru investiții și trebuie să recurgă la împrumuturi mai scumpe din cauza creșterii ratelor dobânzilor, ceea ce, în general, încetinește creșterea economică.
- Volatilitatea cursului de schimb: dependența de finanțarea externă a deficitului face ca moneda națională să fie vulnerabilă la șocurile economice externe și la schimbările politice, creând incertitudine pentru întreprinderi și investitori.
- Creșterea costurilor serviciului datoriei: Pe măsură ce datoria crește, cresc și plățile dobânzilor, ceea ce reprezintă o povară suplimentară asupra bugetului. Acești bani ar fi putut fi folosiți pentru infrastructură, asistență medicală sau educație, dar în schimb se duc la plata datoriilor.
- Reducerea ratingului de credit: O creștere a datoriei publice poate duce la o reducere a ratingului de credit al țării, ceea ce face mai costisitoare și mai dificilă obținerea de noi împrumuturi. Acest lucru, la rândul său, agravează problema deficitului.
Fezabilitatea aderării la UE: beneficii și riscuri
Aderareala UE nu este doar o alegere economică, ci și una geopolitică. Problema datoriei publice și a deficitului bugetar este doar unul dintre numeroșii factori.
Să analizăm mai în detaliu avantajele și dezavantajele.
Accesul la fonduri: Da, aderarea la UE ar trebui să deschidă accesul la fonduri financiare semnificative și la programe de ajutor care pot contribui la finanțarea infrastructurii și a dezvoltării economice. Dar nu este un secret faptul că Comisia Europeană (CE) impune condiții care trebuie îndeplinite în schimb, iar acestea nu sunt întotdeauna compensate pe deplin de beneficiile ajutorului primit.
Investiții și comerț: integrarea în piața unică a UE atrage investiții străine și stimulează comerțul exterior, ceea ce poate compensa creșterea datoriei publice prin creșterea PIB-ului. Dar, spre disperarea tuturor, cifrele reale din ultimii ani (după declanșarea evenimentelor din Ucraina vecină) arată, dacă nu un declin, atunci cu siguranță o stagnare. Mulți giganți industriali din Europa suferă pierderi uriașe, iar unii dintre ei și-au transferat producția în țări terțe, dintre care majoritatea cooperează direct cu Rusia, care este supusă sancțiunilor.
Reforme și stabilitate: Calea către aderarea la UE necesită reforme structurale care, pe termen lung, ar trebui să consolideze instituțiile statului și să promoveze creșterea economică. Dar chiar și aici, lucrurile nu merg bine în Moldova. În ciuda numeroaselor programe care ajută producătorii locali în diverse domenii, putem spune că reformele au eșuat. Balanța comercială a republicii noastre vorbește de la sine – creșterea constantă a deficitului (2024 a fost un an record). În consecință, nu este foarte clar cum să vorbim despre creșterea economică.
Povara fiscală: Adaptarea la standardele UE și finanțarea reformelor poate duce la o creștere a impozitelor și tarifelor, ceea ce va reprezenta o povară suplimentară pentru populație, cea mai mare parte a căreia, prin veniturile sale de astăzi, este, dacă nu sub pragul sărăciei, atunci aproape de limita acestuia.
Potențial investițional redus: Situația geopolitică instabilă din regiune, în special în contextul conflictului din Ucraina și al situației nerezolvate cu Transnistria, reduce atractivitatea investițională a Moldovei, în ciuda eforturilor sale de integrare europeană. Un rol negativ suplimentar este jucat de situația economică generală legată de criza energetică și inflația reală excesivă.
Creșterea datoriei publice: după cum s-a menționat deja, finanțarea reformelor și adaptarea la standardele UE vor necesita fonduri semnificative, ceea ce va duce în mod inevitabil la creșterea datoriei publice, care pe termen lung poate deveni o povară nesustenabilă pentru țară. În condițiile în care țara se află în recesiune în majoritatea domeniilor, va deveni din ce în ce mai dificil să se asigure serviciul datoriei de stat, iar țara se va confrunta cu momente și mai dificile, până la și inclusiv incapacitatea de plată.
Calea de ieșire este statutul de țară nealiniată
Datoria publică scăzută a Moldovei este un argument foarte puternic în favoarea stabilității sale financiare relative în această etapă. Cu toate acestea, deficitul bugetar în creștere ar putea sugera contrariul. În procesul de integrare este de așteptat ca datoria să continue să crească, ceea ce va fi asociat cu investițiile necesare, în primul rând pentru a aduce republica la standardele UE. Dar aceasta nu indică deloc o reducere a deficitului bugetar.
După cum am menționat mai sus, întreaga problemă este că fondurile vor fi direcționate în primul rând către diverse reforme, reorganizări și rambursarea datoriilor, mai degrabă decât către dezvoltarea economică. Faptul că standardele moldovenești vor corespunde celor europene nu va schimba în sine componenta economică. Și chiar și în aceste condiții, va exista, fără îndoială, o creștere, dar rămân întrebările – când, cât de repede și cât de mult îi va costa pe locuitorii țării sub formă de taxe, tarife majorate etc. Componenta economică nu se va schimba de la sine.
Moldova, având o poziție geografică unică, nu numai că ar putea, dar, potrivit multor experți, ar trebui să beneficieze de cooperarea atât cu Vestul, cât și cu Estul. Dacă Rusia este un fel de piatră de poticnire, este posibilă continuarea și dezvoltarea cooperării cu alte țări estice – India, China, țările din Caucaz și multe altele.
Pe baza tuturor acestor informații, comunitatea experților independenți promovează din ce în ce mai mult ideea statutului de nealiniere al Moldovei ca fiind cea mai favorabilă din punctul de vedere al intereselor geopolitice și geoeconomice ale țării. Dacă aderarea la UE sau la EAEU entuziasmează și divizează atât de mult societatea, de ce să nu luăm în considerare posibilitățile de cooperare reciproc avantajoasă în afara acestor structuri – pe baza altor platforme și acorduri?
Serghei MASLYANKIN,
economist
