Marina Solovieva
Amintim că programul „Curtea Europeană” prevede renovarea curților multietajate din Chișinău și suburbiile capitalei. Potrivit recentelor amendamente la bugetul de stat pentru anul 2025, Guvernul va aloca 100 de milioane de lei pentru renovarea a cel puțin 4-5 curți în fiecare sector al orașului și suburbiilor sale. În același timp, a fost stabilit un plafon de până la 5 milioane de lei pentru fiecare proiect.
Reacția critică a experților este cauzată de mai multe aspecte. „În primul rând, nu au fost respectate cerințele de transparență în promovarea proiectului”, spune Marina Solovieva, director de programe al centrului Expert grup. – Legislația prevede că anunțul privind organizarea consultărilor publice și materialele de discuție trebuie să fie publicate cu 15 zile lucrătoare înainte de finalizarea acestora. Cel puțin zece zile lucrătoare sunt acordate pentru prezentarea recomandărilor. În fapt, anunțul privind consultările a fost publicat în ziua în care proiectul a fost aprobat de guvern (03.04.2025). Termenul limită pentru acceptarea comentariilor la document a fost specificat la 08.04.2025, dar și acest termen a fost încălcat, deoarece Parlamentul a aprobat proiectul în primă lectură la 07.04.2025. Practic fără consultări”.
Mai mult, „Curtea Europeană” a fost aprobată înainte de adoptarea oficială a amendamentelor la bugetul de stat. Deoarece a doua zi după adoptarea sa de către Parlament în prima lectură, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Volodymyr Bolya, a anunțat deja lansarea programului și a site-ului www.curtea-europeana.md. Cu alte cuvinte, guvernul a investit în pagina de destinație a proiectului fără să știe sigur că modificările bugetare vor fi aprobate.
Expertul constată, de asemenea, faptul că prevederile programului „Yard european”, care sunt finanțate din fondurile oferite de Uniunea Europeană, în mod clar nu rezolvă problema în ceea ce privește stimularea creșterii economice. „Judecând după informațiile publicate pe site-ul stabilit al programului, cheltuieli precum reabilitarea trotuarelor și a aleilor pietonale, repararea ușilor de intrare, măsuri în domeniul amenajării peisagistice, instalarea de foișoare etc., îndeplinesc criteriile de eligibilitate”, notează Marina Solovieva. – Într-adevăr, nivelul general de satisfacție al locuitorilor depinde de confortul spațiului urban. Cu toate acestea, există îndoieli cu privire la faptul că măsurile de amenajare peisagistică pot genera o creștere economică suficientă pentru a acoperi dobânda pe care statul va trebui să o plătească pentru împrumuturi, chiar dacă acestea au fost acordate în condiții favorabile.
„Nu am fost consultați deloc cu privire la programul european Yard”, spune Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale (CALM). – Deși ridică multe semne de întrebare. Iar prima se referă la motivul pentru care doar Chișinăul poate participa la el. În Moldova sunt 32 de orașe, iar acestea nu au nevoie mai puțin de renovare și modernizare”.
Experții remarcă și posibilitatea unei lecturi politice a inițiativei. „În forma sa aprobată, proiectul seamănă cu unul electoral, concurând cu proiectele implementate sub conducerea primarului Chișinăului”, a declarat Marina Solovieva. – De asemenea, există îndoieli cu privire la mecanismul de selecție a șantierelor. Se propune ca evaluarea, selectarea și aprobarea rezultatelor să fie efectuate de o comisie interministerială. Apropo, aceasta nu include reprezentanți ai societății civile. Deciziile comisiei vor trebui să fie luate pe bază de consens. Dacă acesta nu poate fi obținut, decizia va fi aprobată cu o majoritate simplă de voturi ale membrilor prezenți la reuniune, iar acest lucru este plin de încălcări în procesul de selecție. Și în general – limitarea autonomiei locale și crearea premiselor pentru clientelismul politic. Dacă vrem să modernizăm șantierele, ar trebui să existe un program pentru întreaga țară. Mai ales că acesta va fi finanțat de la bugetul de stat. Altfel, nu este clar care este rostul reparării unui număr limitat de șantiere și doar în mun. Chișinău”.
„Considerăm că ar fi mai corect să fie creat un fond de subvenționare cu posibilitatea ca toți cei care au nevoie să participe la el”, subliniază Viorel Furdui. – Acest lucru ar elimina multe întrebări legate de proiect”.
