Tatiana Șevciuc
Portofoliul misiunii de audit este în curs de refacere
Între 15 septembrie 2024 și 15 septembrie 2025, au fost efectuate 57 de misiuni: 27 de audituri financiare; 21 de audituri de conformitate; 1 audit de performanță și 8 misiuni de control. Numărul de audituri a crescut de la an la an – anul trecut au fost 40, iar în anul precedent 33. Dar misiunile de audit nu s-au limitat la prezentarea tehnică a rezultatelor auditurilor, numind principalele probleme ale responsabilității instituționale, ci au spus și ce se află în spatele acestora.
Nu numai autoritățile centrale, ci și cele locale, instituțiile de sănătate, societățile pe acțiuni, întreprinderile de stat și municipale se află sub controlul organismului de supraveghere. Pentru a atenua efectele crizelor externe și pentru a consolida rezistența, guvernul a canalizat resurse semnificative către securitatea energetică, alimentară, a transporturilor și către sprijinirea populațiilor vulnerabile. Eficacitatea acestor domenii, realizate cu ajutorul asistenței externe, a făcut obiectul unei atenții speciale din partea Curții de Conturi.
Angajamentele asumate de țară au impus anul trecut extinderea cadrului fiscal pentru a sprijini toate componentele bugetului public național și modificarea legii bugetului de stat cu două amendamente. Ca urmare a derogărilor întreprinse în contextul excepționalismului, executarea bugetului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 12,6 miliarde de lei (3,9% din PIB), iar Curtea de Conturi a ținut cont de realitățile financiare și economice în îndeplinirea misiunilor sale.
Tatiana Șevciuc, Președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova: „Curtea de Conturi își îndeplinește funcția constituțională de instrument de control parlamentar al procesului decizional în domeniul finanțelor statului. Rapoartele și recomandările noastre reprezintă o bază sigură pentru consolidarea politicilor publice și a mecanismelor de guvernare. Misiunea Curții de Conturi este de a sprijini instituțiile publice în utilizarea eficientă și conștiincioasă a resurselor bugetare și în gestionarea patrimoniului public. În acest fel, Curtea de Conturi contribuie în mod direct la creșterea încrederii cetățenilor în stat și în deciziile acestuia”.
Banii sunt mai bine utilizați
Bugetul anticriză a necesitat o punere în aplicare anticriză. Printre realizările în acest sens, Curtea de Conturi remarcă o mai mare disciplină financiară în utilizarea de către guvern a ajutorului extern. În cursul ultimului studiu bugetar, toate cele trei rapoarte guvernamentale au primit o opinie favorabilă necondiționată („fără rezerve”).
În anul 2024, veniturile bugetului public național au fost executate la nivelul de 100,4% din bugetul anual, ceea ce reprezintă un excedent de 399,2 milioane lei față de nivelul planificat. Astfel, comparativ cu anul 2023, veniturile au crescut cu 7,9 la sută, sau cu 8 039,3 milioane de lei, în special datorită creșterii veniturilor din impozitele pe bunuri și servicii, impozitul pe venit, precum și contribuțiile de asigurări obligatorii.
Cheltuielile bugetului public național au fost executate în proporție de 96,6 la sută din alocațiile anuale. Comparativ cu anul 2023, acestea au crescut cu 4,3 p.p., ceea ce corespunde unei creșteri absolute de 5.091,5 milioane lei. Rata de realizare a cheltuielilor a fost cu 1,5 p.p. mai mare decât în anul precedent, indicând o îmbunătățire moderată a capacității de absorbție a bugetului. Cu toate acestea, îmbunătățirea nu a putut compensa problemele sistemice ale finanțelor publice.
Din raportul СС: Cheltuielile de capital în 2024 au fost executate în proporție de 87,2 %, în scădere cu 1,5 p.p. față de 2023. Din această sumă, cheltuielile de capital au fost executate în proporție de 56,1 %, ceea ce indică dificultăți continue în implementarea proiectelor de dezvoltare, în special în ceea ce privește planificarea, contractarea și executarea lucrărilor de investiții.
Statul nu își cunoaște propriul preț
Subevaluarea activelor statului este una dintre aceste probleme sistemice. Aceasta este cauzată de lipsa sau erorile de contabilizare a valorii reale a activelor sau de „necolectarea” acestora, de confuzia în transferul de la un bilanț la altul și, uneori, de o reticență deliberată de a recunoaște activele.
Problema subevaluării activelor, acțiunilor și a altor forme de participare la capital în interiorul țării, astfel cum a fost raportată de autoritățile publice centrale, a devenit cronică, generând proastă gestionare și încălcarea legii.
Din raportul СС: Considerăm că este important să subliniem existența unor probleme sistemice care, deși nu au afectat opinia auditorului, persistă permanent și necesită o atenție deosebită din partea autorităților responsabile.
Din punct de vedere numeric, poate fi conturată amploarea deprecierii activelor proprii ale statului. În fapt, au fost scoase din circulație valoarea drumurilor și terenurilor în sumă de aproximativ 61,9 miliarde lei, valoarea terenurilor forestiere în sumă de aproximativ 4,7 miliarde lei, infrastructura feroviară și terenurile ocupate de aceasta în sumă de aproximativ 4,1 miliarde lei.
De asemenea, nu au fost luate în calcul valoarea bunurilor proprietate publică aferente instalațiilor de înaltă tensiune în sumă de 933,7 milioane lei, valoarea bunurilor transmise în administrarea instituțiilor de stat cu autonomie financiară în sumă de cel puțin 575,1 milioane lei, etc.
Vidul de reglementare al „lipsurilor”
Curtea de Conturi atrage atenția asupra necesității completării cadrului normativ, în special cu privire la lipsa unui mecanism de sistematizare și capitalizare a rezultatelor cercetării științifice. Metodologiile de finanțare a cercetării nu reglementează sistematizarea națională a rezultatelor științifice, identificarea beneficiarului real sau monitorizarea transferului tehnologic.
În același timp, cadrul de reglementare nu oferă modalități clare de contabilizare și capitalizare a rezultatelor cercetării ca active necorporale. În 2024, au fost alocate 407,2 milioane de lei pentru cercetare, din care 97,7 % au fost implementate. Majoritatea fondurilor au mers către Ministerul Educației și Cercetării (343,5 milioane lei), Ministerul Culturii (33,9 milioane lei) și Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (22,3 milioane lei). Însă, în lipsa unui nomenclator care să clasifice uniform rezultatele cercetării, există în continuare riscul ca acestea să nu fie recunoscute ca active ale statului, au precizat auditorii. Integralitatea investițiilor bugetare este încălcată.
Aceleași incertitudini sunt asociate cu raportarea Fondului de garantare a împrumuturilor pentru IMM-uri (LGF). Resursele financiare bugetare aferente FGC (401,9 milioane de lei) nu au fost incluse în bilanțul consolidat al Ministerului Educației și Științei și, în consecință, în raportul Guvernului privind execuția bugetară. Sumele alocate în 2024 pentru capitalizarea FHC (5 milioane de lei) au fost indicate eronat drept „subvenții curente”, deși nu au fost utilizate. Curtea de Conturi constată că o parte din resursele financiare ale Fondului (286,5 milioane lei) au fost investite în SS. Este un nonsens utilizarea resurselor bugetare pentru acoperirea deficitului aceluiași buget.
Alte Terra incognita
Curtea de Conturi atrage atenția asupra întârzierii cronice în procesul de elaborare și aprobare a bugetului de stat, deși Legea privind finanțele publice și responsabilitatea fiscală reglementează direct calendarul bugetar și procedurile bugetare generale. Și procedura de finanțare, executare și raportare a subvențiilor și ajutoarelor rămâne ambiguă din cauza lipsei unei definiții clare a acestor concepte.
În condițiile actuale de finanțare a agențiilor de stat, lipsa de corelare cu normele bugetare generale conduce anual la imobilizarea resurselor financiare pentru o perioadă nedeterminată de timp, iar principiul transparenței are de suferit.
Din raportul СС: Legislația nu reglementează procedura de restituire de către instituțiile publice a soldurilor fondurilor care le sunt alocate de la buget din subvenții și ajutoare acordate de parteneri. Prin urmare, soldurile neutilizate într-un an trebuie să fie utilizate în anul următor, deși, într-un mediu bugetar deficitar, alocările pot fi realocate în alte scopuri prioritare.
Fluxurile de cheltuieli
Problemele în gestionarea cheltuielilor de capital fac ca investițiile să fie ineficiente. În 2024 au fost aprobate alocări de 1.904,2 milioane lei pentru 64 de proiecte de investiții, ceea ce reprezintă 2,3% din totalul cheltuielilor bugetare. Finanțarea s-a realizat în proporție de 82,7 la sută din surse externe (1.573,9 milioane de lei) și 17,3 la sută (330,3 milioane de lei) din resurse generale. Comparativ cu anul precedent, alocările din surse externe au scăzut cu 533,4 milioane lei.
Investițiile capitale au fost direcționate în principal către infrastructura rutieră. În același timp, programul de dezvoltare a drumurilor a reprezentat 74% din totalul cheltuielilor. Alte domenii importante de alocare a resurselor au fost programul „Susținerea serviciilor de apărare națională”, cu o pondere de 15,7 la sută, programul „Alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate”, cu 4,4 la sută, precum și programul „Dezvoltarea durabilă a sectoarelor fitotehnie și horticultură”, cu 1,9 la sută.
Printre principalele deficiențe care au afectat gestionarea investițiilor de stat, Curtea de Conturi numește procesul de planificare. Astfel, în urma modificărilor la Legea bugetului de stat pentru anul 2024, au fost excluse 25 de proiecte investiționale în valoare de 607,2 milioane de lei (31,9 la sută din suma aprobată inițial).
În același timp, au fost incluse 10 proiecte noi, în valoare totală de 260,8 mil. lei, dintre care 253,6 mil. lei, sau 97,2 la sută, sunt alocate din fonduri finanțate din surse externe, iar 7,3 mil. lei, sau 2,8 la sută, constituie contribuția Guvernului din resursele generale pentru realizarea investițiilor capitale finanțate din surse externe.
Cu toate acestea, nivelul de realizare a cheltuielilor de investiții capitale nu a atins valoarea țintă. În pofida unui anumit progres în implementare, volumul total al executării investițiilor capitale a constituit 1.601,6 mil. lei, ceea ce constituie 86,1% din alocațiile preconizate. Distribuția pe surse de finanțare arată că 84,8% din finanțare a fost efectuată din surse externe (1.300,3 mil. lei) și 92,4% din resurse generale (301,3 mil. lei).
Principalele motive pentru neexecutarea cheltuielilor de capital au fost întârzierile în ratificarea acordurilor de finanțare, neîndeplinirea condițiilor prealabile pentru intrarea în vigoare a acestora, precum și deficiențe tehnice și administrative, cum ar fi lipsa documentației complete a proiectului, întârzieri în procedurile de achiziții publice sau lipsa ofertelor corespunzătoare.
În același timp, doar 29 din 50 de proiecte au fost implementate în proporție de 90-100%, iar pentru 5 proiecte nu au fost efectuate cheltuieli. Printre instituțiile cu cel mai scăzut nivel de implementare se numără: Ministerul Sănătății – 24,4%, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării – 53,0% și Ministerul Educației și Cercetării – 57,6%.
