Tatiana Șevciuc
Faptele prezentate în document reflectă sarcinile îndeplinite în mod constant în cadrul strategiei globale de dezvoltare a organismului public, pentru care angajamentul față de transparență, eficiență și bună guvernanță a fost de mult timp leitmotivul tuturor activităților. Raportul departamental nu face excepție în această privință. Auditorii sunt la fel de atenți în numărarea banilor lor.
În 2024, Curtea de Conturi a avut un buget de 68,64 milioane de lei, din care au fost executate 68,63 milioane de lei. Cheltuielile de personal au reprezentat peste 83% din suma totală,
suma alocată pentru bunuri și servicii a fost de 7,33 milioane de lei, în timp ce 3,9 milioane de lei au fost alocate pentru imobilizări necorporale și mijloace fixe. „Bugetul a fost gestionat în conformitate cu normele legale care asigură eficiența, transparența și rigoarea contabilității în utilizarea fondurilor publice”, se arată în raportul anual.
Obiectivul principal al bugetului îl reprezintă resursele umane. Aici, politica agenției este orientată în mod tradițional către merit, transparență și profesionalism. În 2024, agenția a înregistrat o rată de ocupare a posturilor de peste 81%, iar rata de rotație a personalului a scăzut față de anul precedent. Personalul instituției este predominant feminin, cu o vârstă cuprinsă între 30 și 40 de ani.
Programele de dezvoltare profesională și a carierei în cadrul instituției funcționează continuu. Pe baza rezultatelor concursurilor de selecție pentru posturile vacante, angajații sunt promovați, stagiile pentru tinerii specialiști atrag noi auditori în rândul personalului. Formarea profesională continuă vizează dezvoltarea unor competențe precum auditul public, legislația financiară, resursele umane, achizițiile publice și comunicarea instituțională. Pe parcursul anului, au fost organizate 139 de sesiuni de formare interne și externe.
Provocarea anului trecut și a anului curent pentru Curtea de Conturi este, desigur, digitalizarea proceselor interne, extinderea infrastructurii IT și dezvoltarea unei aplicații de automatizare a auditului. Sistemul IT intern a fost dezvoltat pe platforma SharePoint cu pagini dedicate pentru fiecare divizie. Sistemul de audit CCRM al SIA a fost, de asemenea, consolidat și accesul la organizațiile auditate a fost simplificat cu conturi digitale și o interfață dedicată. În 2024, au fost create 98 de conturi noi, totalizând 132 de conturi active.
Tatiana ȘEVCIUC, președinta Camerei de Conturi a RM:
– Astăzi, comunicarea și participarea cetățenilor nu mai pot fi considerate aspecte secundare ale guvernării, ci devin cei mai importanți piloni ai unei guvernări moderne, transparente și responsabile. În acest context, Instituția Supremă de Audit este chemată nu doar să auditeze, ci și să comunice eficient pentru a face rezultatele activității sale vizibile și ușor de înțeles. Comunicarea este puntea către încredere și responsabilitate, iar noi ne propunem să o ridicăm la un nou nivel!
Auditul public extern nu își atinge scopul dacă rămâne captiv unui limbaj tehnic inaccesibil pentru cetățean. Un raport de audit își găsește adevărata valoare doar atunci când devine parte a unui dialog public, când generează dezbatere, înțelegere și acțiune.
Recunoscând această necesitate, am elaborat o serie de inițiative specifice. Acestea sunt reflectate în Strategia de comunicare instituțională, un document intern care arată eforturile pe care le facem pentru a fi auziți și înțeleși. Mesajul principal este cooperarea activă cu societatea civilă și mass-media.
Proiectele de rapoarte de audit sunt examinate în cadrul unor reuniuni publice, pe care orice cetățean le poate citi online. Rapoartele sunt publicate într-un format accesibil pe site-ul web al instituției, iar deciziile sunt transmise parlamentului, guvernului, cabinetului președintelui și altor instituții-cheie ale statului. În plus, rezultatele misiunilor de audit sunt însoțite de rezumate explicative pentru a facilita înțelegerea de către publicul larg.
Acest model poate și ar trebui să fie extins prin mecanisme digitale de consultare, raportare a cetățenilor și urmărire a progreselor. O instituție modernă nu se limitează la a informa – ea ascultă, învață și construiește împreună cu cetățenii. Prin urmare, comunicarea cu cetățenii este impulsul care ne permite să transformăm concluziile în acțiuni și recomandările în reforme.
