Potrivit raportului anual al organului suprem de audit financiar extern, majoritatea împrumuturilor și granturilor externe au fost utilizate anul trecut pentru susținerea bugetului. În 2024, au fost debursate credite de stat externe în valoare de 18.117,7 milioane lei, dintre care 10.549,6 milioane lei pentru susținerea bugetului de stat și 7.568,1 milioane lei pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe. Cu toate acestea, nivelul de utilizare a creditelor externe a fost scăzut, se arată în document.
Componenta de grant a asistenței externe nu a fost cu mult diferită din acest punct de vedere, deși volumul acesteia anul trecut a depășit așteptările (2.484,7 milioane de lei), datorită plăților suplimentare efectuate la sfârșitul anului. Acestea au inclus a treia tranșă de asistență macrofinanciară din partea Comisiei Europene (96,4 milioane de lei), precum și fonduri furnizate de guvernele Republicii Cehe și Letoniei.
Cu toate acestea, comparativ cu anul precedent, volumul granturilor acordate țării a scăzut cu 2.652,3 milioane de lei, ceea ce reprezintă o scădere de 48,4 la sută. Aproximativ 71% (1.774,1 milioane lei) din fonduri au fost utilizate pentru susținerea bugetului de stat, în timp ce 29% (710,2 milioane lei) au fost folosite pentru finanțarea proiectelor implementate din surse externe.
Scăderea volumului donațiilor nu a înlăturat nici problemele legate de utilizarea acestora la nivelul autorităților publice centrale. Cinci dintre acestea nu au debursat niciun leu din granturile planificate pentru 15 proiecte, ceea ce a dus la neutilizarea a aproximativ 108,9 milioane de lei. Alte opt autorități publice au înregistrat doar plăți parțiale ale fondurilor în valoare totală de 43,1 milioane de lei, rata de plată variind între 2,4% și 79,1%, precizează auditorii.
Problema plății scăzute a creditelor externe pentru implementarea proiectelor de investiții este una veche, suprapunându-se cu alte probleme și chiar cu încălcări ale disciplinei financiare. În același timp, auditorii relevă cazuri de „supraexecutare”: în unele departamente, nivelul de utilizare a ajutoarelor externe a depășit limitele aprobate, variind de la 121,1% la 1473,7% (!). Camera de Conturi nu numește „fruntașii”, deși nu este greu de ghicit.
Situația este complicată și de faptul că banii deja primiți, dar neutilizați, sunt depuși în conturile „beneficiarilor de ajutoare” fără a fi returnați la trezoreria statului, iar sumele împrumutate devin o povară a bugetului de stat. În toate acestea, nu există nicio coerență cu normele bugetare generale. Și principiul transparenței cheltuielilor are de suferit. În primul rând, imobilizarea anuală a resurselor financiare pentru o perioadă nedeterminată de timp nu oferă posibilitatea de a redistribui banii „inutili” în alte scopuri. Legislația nu reglementează procedura de restituire a soldurilor de fonduri, în urma căreia soldurile de fonduri neutilizate în cursul anului trebuie să fie utilizate în anul următor. În al doilea rând, procedurile de raportare pentru subvenții și ajutoare sunt departe de a fi perfecte.
„În perioada 2022-2023, din împrumuturi externe și granturi atrase de la partenerii de dezvoltare, prin Legea bugetului de stat au fost aprobate alocări în sumă totală de 4.103,1 milioane lei pentru proiectele de reparație și reabilitare a drumurilor naționale, din care 2.720,5 milioane lei în 2022 și 1.382,6 milioane lei în 2023. Rata de absorbție a acestor resurse a fost mai mică decât cea planificată, ridicându-se la doar 74,17 % în 2022 și 80,96 % în 2023. Rata de utilizare a resurselor externe denotă eșecuri semnificative în procesul de implementare a proiectelor de infrastructură rutieră.”
Din raportul Curţii de Conturi
„Procedura de finanțare, execuție și raportare de către instituțiile publice a subvențiilor și granturilor rămâne ambiguă din cauza lipsei unei definiții clare a acestor concepte și reglementări. În același timp, nu au fost stabilite principii clare și uniforme de distribuire, ceea ce afectează transparența executării cheltuielilor, iar cadrul de reglementare existent nu prevede prezentarea detaliată a datelor privind indicatorii planificați și raportați în conformitate cu normele bugetare și fiscale, ceea ce limitează posibilitățile de control ale fondatorului și Ministerului Finanțelor”, se arată în raport.
Printre principalele motive ale întârzierilor în absorbția ajutorului extern, Curtea de Conturi numește următoarele:
- întârzieri în pregătirea documentației necesare pentru evaluarea donatorilor;
- neîndeplinirea la timp a activităților prevăzute de proiecte;
- aprobarea intempestivă a documentelor financiare, ceea ce a condus la amânarea plăților pentru anul următor;
- deficiențe în organizarea licitațiilor publice;
- în cazul a patru autorități, granturile neutilizate în valoare de 2,6 milioane de lei au fost returnate donatorilor după expirarea perioadei de implementare.
PS recomandă SMART
Valoarea asistenței externe nu este garantată, ci depinde în mod direct de capacitatea autorităților publice de a-și îndeplini angajamentele. În special – bugetele, termenele și realizarea obiectivelor fiecărui proiect. Nerespectarea acestor condiții poate duce la o reducere a finanțării sau chiar la pierderea fondurilor deja alocate. Acest lucru se întâmplă frecvent.
Prin urmare, pe lângă îmbunătățirea cadrului de reglementare și a sistemelor de audit intern, Curtea de Conturi recomandă implementarea mai activă a indicatorilor de performanță care respectă pe deplin principiile SMART (specific, măsurabil, realizabil, realizat, relevant, limitat în timp).
Deoarece indicatorii utilizați nu permit o evaluare precisă a progresului implementării proiectelor, rezultatele obținute sunt dificil de cuantificat, ceea ce împiedică acțiuni corective eficiente, consideră auditorii, rezumând rezultatele absorbției asistenței externe în anii anteriori.
Potrivit rapoartelor oficiale privind asistența externă acordată Republicii Moldova în perioada 2022-2023, partenerii internaționali au alocat țării fonduri în valoare totală de 2 631,1 milioane euro, repartizate după cum urmează:
- 792,9 milioane euro (30,14 la sută) – pentru finanțarea proiectelor investiționale;
- 1.220,5 milioane de euro (46,38 la sută) sub formă de sprijin bugetar;
- 617,7 milioane de euro (23,48 la sută) sub formă de asistență tehnică.
Această distribuție arată că aproape jumătate din asistența externă a mers direct la bugetul de stat, aproximativ un sfert la consolidarea capacității instituționale, iar o treime la proiecte de investiții specifice.
Calitatea și ritmul de implementare a acestora afectează în mod direct disponibilitatea resurselor externe viitoare. Aceasta este logica donatorilor.
|
Punerea în aplicare a granturilor externe în 2024. (mii lei) |
||||||||
|
Denumirea |
Aprobat | Precizat | Executat | Executat față de precizat | Executat în anul precedent | Executat în anul curent față de anul precedent | ||
| (+/-) | % | (+/-) |
% |
|||||
| Total granturi primite, din care: |
2 395.101,3 |
2 382.653,4 | 2 484.699,2 | 102 045,8 | 104,3 | 5 136 988,7 | -2 652 289,5 |
48,4 |
| I. pentru susținerea bugetului de stat, din care: |
1 906 950,0 |
1 714 920,2 | 1 774 140,0 | 59 219,8 | 103,5 | 4 456 658,2 | – |
– |
| ● de la guvernele altor state |
– |
– | 8 620,4 | 8 620,4 | – | 17 195,0 | -8 574,5 |
50,1 |
| ● de la organizațiile internaționale |
1 906 950,0 |
1 714 920,2 | 1 765 519,5 | 50 599,3 | 103,0 | 4 439 463,2 | -2 673 943,7 |
39,8 |
| II. pentru proiectele finanțate din surse externe, din care: |
488 151,3 |
667 733,2 | 710 559,2 | 42 826,0 | 106,4 | 680 330,5 | 30 228,7 |
104,4 |
| a. granturi curente |
248 083,3 |
418 913,1 | 418 254,5 | -658,6 | 99,8 | 304 229,0 | 114 025,4 |
366,8 |
| ●de la guvernele altor state |
4 961,0 |
45 917,2 | 14 424,8 | -31 492,4 | 31,4 | 5 991,0 | 8 433,9 |
240,8 |
| ●de la organizațiile internaționale |
243 122,3 |
372 995,9 | 403 829,6 | 30 833,7 | 108,3 | 298 238,1 | 105 591,6 |
135,4 |
| b. granturi capitale |
240 068,0 |
248 820,1 | 292 304,7 | 43 484,6 | 117,5 | 376 101,5 | -83 796,7 |
77,7 |
| ● de la guvernele altor state |
40,0 |
48 108,3 | 102 755,6 | 54 647,3 | 213,6 | 199 311,5 | -96 555,9 |
51,6 |
| ● de la organizațiile internaționale |
240 028,0 |
200 711,8 | 189 549,2 | -11 162,6 | 94,4 | 176 790,0 | 12 759,2 |
107,2 |
|
Sursa: Ministerul Finanțelor |
||||||||
