Planul de dezvoltare de 1,9 miliarde de euro pentru Moldova propus de Uniunea Europeană poate servi drept catalizator pentru creșterea economiei naționale doar într-un singur caz – dacă resursele respective nu sunt consumate. În caz contrar, planul de creștere economică al guvernului se va reduce la o simplă extindere a cheltuielilor bugetare. Sprijinul bugetar și antreprenorial (sub formă de subvenții, ajutoare și instrumente de acces la credite etc.) nu este suficient pentru trecerea la o dezvoltare economică durabilă. Fără schimbări structurale în modul în care sunt utilizate resursele financiare, acestea nu vor avea efectul dorit. În plus, este imposibil fără investiții private semnificative, consideră Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, un centru independent de analiză.
„Fondurile de investiții pot juca un rol mai semnificativ în acest sens, datorită capacității lor de a canaliza capitalul în proiecte cu efect economic ridicat”, consideră Adrian Lupușor. – Spre deosebire de mecanismele tradiționale ale statului, acestea pot funcționa cu o mai mare flexibilitate. România și alte țări europene au introdus astfel de instrumente în planurile lor de dezvoltare durabilă (PNR), folosind fonduri europene pentru a crea instrumente financiare de investiții.
Prima condiție a fost deja discutată în societate: este necesară depolitizarea programelor prin care statul alocă bani economiei (fie că este vorba de subvenții în agricultură, finanțarea infrastructurii rutiere sau a dezvoltării locale), excluderea diverselor conflicte de interese etc. Cea de-a doua – utilizarea banilor europeni ca un impuls pentru extinderea oportunităților sale în vederea trecerii la un model de creștere economică bazat pe creșterea valorii adăugate – este abordată doar speculativ.
Ce se întâmplă cu sistemul nostru financiar? Acesta nu pune la dispoziția economiei investitori instituționali din cauza pieței de capital subdezvoltate, consideră experții. Și acesta este unul dintre principalele dezavantaje ale economiei moldovenești – resursele nu sunt distribuite optim.
Dumitru Pinta de la centrul analitic Expert-Grup susține: „Pe de o parte, avem un nivel ridicat de lichidități (unul dintre cele mai mari din regiune), concentrat în sistemul bancar. Aceasta înseamnă că avem resurse „libere” care pot fi transformate în investiții. Pe de altă parte, avem unul dintre cele mai scăzute niveluri de intermediere financiară din regiune, ceea ce înseamnă că resursele financiare „libere”, de fapt, nu sunt transformate în investiții și, prin urmare, nu contribuie la creșterea economică. Și acesta este unul dintre cele mai evidente paradoxuri ale economiei noastre”, consideră expertul.
Spusele sale sunt confirmate de faptul că, în 2024, creditele bancare reprezentau doar 47% din activele totale ale sistemului bancar. În același timp, Moldova se află la coada clasamentului țărilor din regiune în ceea ce privește ponderea creditelor bancare în PIB. (A se vedea graficele) Cu alte cuvinte, resursele libere nu sunt canalizate în activități de investiții productive care generează valoare adăugată și creștere economică.
Majoritatea economiilor în tranziție, potrivit experților, s-au bazat în mod special pe managerii privați și pe fondurile de investiții ca instrumente pentru a facilita o alocare mai eficientă a resurselor în economie. Exemplul României, Lituaniei sau Poloniei este foarte elocvent. În aceste țări, activele fondurilor de investiții ajung între 11 % (România) și 24 % (Polonia) în raport cu creditele bancare. Iar dacă vorbim despre împrumuturile către economia reală, acest raport crește semnificativ. În acest context, devine evidentă necesitatea unei infrastructuri financiare suplimentare, cum ar fi fondurile de investiții, capabile să mobilizeze capitalul împrumutat și să îl direcționeze către cele mai productive proiecte.
Există condiții favorabile în acest sens: odată cu adoptarea Legii nr. 2/2020 privind organismele alternative de plasament colectiv și elaborarea unui nou proiect de lege „privind piața de capital” (care, cu toate acestea, nu se grăbește să fie adoptat), experții constată interesul tot mai mare al mediului de afaceri pentru diversificarea instrumentelor de investiții și a economiilor pe termen lung. Acestea includ obligațiuni corporative, împrumuturi pe termen lung, obligațiuni de stat și investiții în capital privat. Inclusiv intrarea pe piețele de capital străine, mai flexibile. Și multe altele. Problema este mică – pentru a începe…
