Andrei Jizdan
La sfârșitul lunii mai, angajații Serviciului Fiscal de Stat au participat la un seminar privind impozitarea activelor virtuale. Acesta a fost organizat de Biroul Coordonatorului pentru activități economice și de mediu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
În cadrul instruirii, participanților le-a fost prezentată experiența europeană, atât din punct de vedere juridic, cât și din punctul de vedere al riscurilor fiscale asociate cu activele virtuale. A fost vorba despre locul în care se determină venitul din astfel de tranzacții, cum se cuantifică acesta și ce cadru legislativ este dezvoltat pentru întreprinderi și cetățeni în vederea plății corecte a impozitelor aferente.
Până în prezent, după cum este specificat în secțiunea „Baza generalizată a practicilor fiscale” de pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat, legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul criptomonedei (monedei virtuale) și, în conformitate cu Legea privind serviciile de plată și moneda electronică, nu recunoaște aceste instrumente ca mijloc de plată electronică. În plus, astfel de tranzacții pe teritoriul Republicii Moldova sunt supuse răspunderii administrative și penale.
În același timp, criptomoneda este calificată drept proprietate (activ) a persoanei fizice căreia îi aparține. Prin urmare, obiectul impozitării în acest caz sunt investițiile și veniturile financiare primite din orice sursă. Dar nu în Moldova, ci în afara ei. Inclusiv, în monedă virtuală. Acesta este impozitat ca câștig de capital la o rată de 6%.
„Banca Națională a Moldovei nu recunoaște acest fenomen, deși de fapt el există, și nu doar în rândul cetățenilor, ci și în rândul companiilor”, spune Andrei Jizdan, director al Jizdan & Partners, doctor în economie, președinte al Consiliului Fiscal al Asociației Companiilor IT. – Există diferite metode de a aduce astfel de active în domeniul juridic. Voi da ca exemplu un caz real când în Moldova o companie nu a cumpărat sau primit, ci a creat criptomonedă. Proprietarii acesteia dețineau un internet cafe, iar când această afacere a început să scadă, au decis să o folosească pentru a genera monedă virtuală.
Dacă abordăm acest fenomen din perspectivă fiscală, moneda a avut chiar și un cost de producție. Compania a folosit energie electrică, plus a existat o depreciere a activelor fixe, minus care a avut venituri. Bitcoin a crescut apoi în valoare și compania l-a vândut, primind în schimb monedă americană. Contabilul a impozitat aceste fonduri ca venit corporativ la o rată de 12 la sută
„Adică a recunoscut vânzarea bitcoin drept venit, deoarece legislația moldovenească nu prevede o altă opțiune”, explică Andrei Jizdan. – Și în cazul unei achiziții sau investiții mari, compania trebuie să dovedească originea banilor. Dacă veniturile în astfel de valută sunt primite în străinătate, este imposibil de urmărit, autoritățile fiscale nu au instrumentul adecvat. Și aici totul depinde de contribuabil. Cunoscându-și obligațiile, el poate declara venitul”.
În cazul unei persoane juridice, venitul este impozitat la o rată de 12%. Iar dacă este vorba de o persoană fizică, se încadrează în conceptul de câștiguri de capital, iar atunci este impozitat la o rată de 6%. Există, de asemenea, opțiunea de a primi dividende în criptomonedă. Atunci acest venit este impozitat, conform TC, tot la o rată de 6%.
Expertul notează că în Moldova există deja destul de multe companii și persoane fizice cărora clienții le plătesc serviciile cu criptomonedă. „Presupun că sunt mai mulți decât cei care primesc venituri din creșterea valorii bitcoin”, continuă el. – Dacă un programator a prestat un serviciu și este plătit în criptomonede, el deschide un portofel electronic, primește valută pe el și o vinde la un exchange. Iar exchange-ul îi livrează dolari sau euro fie în contul său PayPal, fie într-un cont bancar moldovenesc. În acest fel, contribuabilul legalizează criptomoneda și apoi o folosește pentru investiții sau achiziții mari”.
Deocamdată, nu se vorbește de modificări legislative în Moldova, cel puțin oficial. „Motivul este BNM”, spune interlocutorul. – Pentru că cerințele legislației fiscale contribuabilul nu le încalcă. Cu excepția faptului că folosește criptomonede. Prin urmare, se ajunge la o situație paradoxală. Pe de o parte, moneda în sine nu este recunoscută, dar impozitele sunt deduse din ea”.
Pentru a elimina aceste situații din practica noastră, este necesar să se creeze un cadru legislativ în acest sens. „Presupun că, din diverse motive, posibil inclusiv politice, acest lucru este considerat astăzi un risc”, comentează specialistul.
Chiar în UE, impozitarea criptomonedelor va deveni mai reglementată încă din acest an. Regulamentul MiCA (Markets in Crypto-assets) joacă un rol esențial în acest sens. Acesta este primul cadru unic de reglementare al UE pentru piețele criptomonedelor. Înainte de adoptarea sa, statele membre ale UE aveau abordări diferite în ceea ce privește reglementarea cripto-activităților. Regulamentele MiCA urmăresc să abordeze aceste diferențe și să creeze norme comune în întreaga UE. Acestea acoperă o gamă largă de participanți la piață, inclusiv persoanele fizice și entitățile care tranzacționează criptomonede, admiterea lor la tranzacționare și serviciile conexe.
Aceasta înseamnă că orice societate implicată în emiterea sau tranzacționarea criptomonedelor va trebui să obțină o licență. Și furnizorii de servicii – să colecteze informații despre destinatarul și expeditorul de fonduri, indiferent de valoarea transferului. Și portofelele electronice cu un sold mai mare de 1 000 EUR, care sunt utilizate pentru a stoca criptomonede, vor trebui verificate înainte de efectuarea tranzacțiilor.
MiCA a intrat în vigoare la 20 iunie 2023, dar punerea sa în aplicare va fi progresivă până în iulie 2026, dată la care se preconizează că vor fi adoptate norme generale care să impună burselor și platformelor de criptomonede să furnizeze date privind utilizatorii și tranzacțiile acestora ca parte a schimbului internațional de informații fiscale.
Conform statisticilor Băncii Centrale Europene, piața criptomonedelor din UE înregistrează o creștere anuală de 30 %, volumul tranzacțiilor ajungând la miliarde de euro.
