La ultima sa ședință, Parlamentul a îndrăznit să facă un „gest larg” – a adoptat modificări la Codul fiscal și alte acte normative, care vor permite operatorilor de pe piața cărnii din Republica Moldova în perioada de până la 31 octombrie 2025 să importe 1,2 mii de tone de carne de porc congelată (pozițiile tarifare 020322 și 020329) fără a plăti taxe vamale. Se poate spune că parlamentul a oferit „cercei la fiecare dintre surori” – a ajutat puțin procesatorii și nu a jignit prea mult crescătorii de porci. Cu toate acestea, niciunul dintre beneficiari nu a fost deosebit de încântat de acest „cadou electoral”. Dar au profitat de el.
Aproape întregul volum de carne de porc congelată scutită de taxele vamale a fost deja ridicat de importatori. Până la sfârșitul săptămânii curente au mai rămas puțin peste 300 de tone. O înghițitură de apa a potoli setea verii. A fost depășită cu succes ultima barieră menită să împiedice creșterea prețurilor la carnea de porc înainte de alegeri.
Decizia de a scuti de taxele vamale volumul menționat mai sus de carne de porc congelată importată a fost literalmente una chinuitoare. La început, conducerei Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare MAIA și al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentară ANSA au susținut că totul este sub control. În sensul că sacrificarea forțată în luna martie a acestui an a 120 de mii de porci bolnavi de pestă porcină africană (ceea ce reprezintă „doar” o treime din numărul fermelor industriale de porci din RM) nu va afecta asigurarea pieței de carne de porc din RM. Și nu există deloc motive pentru creșterea prețurilor la această materie primă și la produsele din ea.
Prețurile însă creșteau la carnea de porc destinată prelucrării industriale, de-a lungul lanțului, la cârnați și alte produse din carne. Asociația Patronală a Industriei de Prelucrare a Carnea (PÎIPC) informa periodic autoritățile moldovenești și publicul larg.
Ca răspuns la creșterea prețurilor la carnea de porc, agențiile abilitate au efectuat mai multe raiduri la punctele de vânzare cu amănuntul pentru a verifica dacă există acorduri de cartel și alte încălcări din domeniu concurenței. MAIA și ANSA au continuat să asigure consumatorii că nu există penurie de carne de porc, deoarece aceasta este compensată preventiv prin importul de porci vii pentru sacrificare (scutiți de taxele vamale în temeiul acordului de asociere RM-UE).
Acesta este adevărul fară echivoc. Deoarece, chiar înainte de sacrificarea în masă a porcilor din cauza pestei porcine africane, sectorul de creșterea carnii din RM depindea în mare măsură de importurile de purcei europeni pentru creștere și sacrificare ulterioară. Această ramură a zootehniei din RM nu este autosuficientă. Adică, într-o formă diferită, dar înainte exista un deficit (cel puțin de animale tinere și reproductive). Din cauza PPA, deficitul de carne de porc industrială a devenit evident și vizibil pentru toată lumea (cu excepția Ministerului MAIA, desigur).
În perioada martie-iunie 2025, potrivit ANSA, Moldova importat pentru sacrificarea mai mult de 5 mii de porci. Aceste livrări au fost riscante. Deoarece rutele de tranzit treceau prin țările UE, care se aflau periodic în „zona roșie” a pericolului epizootic, în special, din cauza depistării cazurilor de boli ale animalelor PPA și febră aftoasă.
Ca urmare, autoritățile moldovenești au acceptat în cele din urmă să scutească de taxe vamale importurile mai sigure de carne de porc congelată din UE. Motivele acestei decizii, astfel cum au fost enunțate de redactorii proiectului de lege în cauză, au sunat ciudat pentru urechile profanilor: nu este uman să transporți porci vii pentru o perioadă lungă de timp în camioane pentru animale în căldura verii, iar cererea de carne de porc în timpul sărbătorilor de vară a crescut. În principiu, este nepotrivit să ne opunem tratamentului uman al animalelor de fermă înainte de sacrificare. Republica Moldova este semnatară a reglementărilor internaționale relevante. Dimpotrivă, cererea de carne de porc în țară în timpul verii este în scădere sezonieră.
Dar poate că nici nu aceasta este ideea. Mulți experți au fost de acord că, atunci când au solicitat Comisiei Europene să mărească în viitor cotele pentru livrările de fructe fără taxe vamale, autoritățile moldovene ar fi trebuit să ofere ceva în schimb. De exemplu, o creștere a cotelor fără taxe vamale pentru importurile de carne din UE-RM . În contextul acestei versiuni, „darul generos pentru piața cărnii” sub formă de 1,2 mii tone de carne de porc congelată până la 31.10.25 este o „repetiție”, un gest de bunăvoință față de partenerii europeni în dialogul privind actualizarea DCFTA.
Apropo, recent, pe resursele de internet ale Comisiei Europene și ale guvernului moldovean a fost publicată informația că părțile au actualizat acordul DCFTA. În special, cota anterioară pentru importul fără taxe vamale de carne de porc (5,5 mii tone) a fost majorată cu o mie de tone de parți anatomice de carne de porc congelată. Decizia va intra în vigoare după ratificare, care, potrivit rapoartelor oficiale, „va fi făcută cât mai curând posibil”.
Oricum ar fi, se poate spune că fapta a avut loc. Ce se va întâmpla în continuare cu asigurarea pieței cărnii și cu prețurile produsel din carne?
Serghei Gradinaru, coproprietar al Nivallii: „Noi, procesatorii de carne și producătorii de produse din carne, nu înțelegem logica acțiunilor actorilor implicați în luarea deciziilor-cadru privindpiața cărnii de porc. De ce doar 1,2 mii tone de carne de porc congelată importată în Moldova au fost scutite de taxele vamale?
Conform calculelor patronatului PÎIPC, în scenarii mai mult sau mai puțin optimiste de evoluție a stării de lucruri în industria cărnii de porc din Moldova, piața cărnii din Moldova a pierdut anual 9-12 mii tone de carne de porc (în „carcase”, semicarcase). Reprezentanții patronatului în dialog cu autoritățile Republicii Moldova au argumentat convingător necesitatea scutirii de taxe vamale a carne de porc importată pentru procesare industrialăpentru perioada până când industria cărnii de porc din Moldova iși va restabilește ciclul de producție după pierderile din cauza PPA. Luptând cu poziția intransigentă a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al MAIA, patronatul a moderat cererea la un nivel critic necesar – scutirea de taxe vamale la importul în Moldova a celpuțin 3-4 mii de tone de părți congelate din carcase de porc. Dar nici măcar acest lucru nu l-am primit.
Din punctul nostru de vedere, Ministerul Agriculturii la toate etapele „crizei cărnii” a susținut în mod clar doar crescatorii de porci, ignorând interesele procesatorilor de carne. În consecință, volumul extrem de limitat al importurilor fără taxe vamale de carne de porc congelată este ceea ce au acceptat principalii actori din industria cărnii de porc sub presiunea evoluției negative a evenimentelor de pe piața cărnii. În același timp, nimeni nu vrea să ia în considerare faptul căprocesatorii de carne și producătorii de produse din carne reprezintă o parte semnificativă a consumatorilor de produse ale producătorilor de carne de porc. În plus, aceștia sunt stabili și solvabili. Pentru sectorul cărnii de porc, pierderea unei părți solide a bazei noastre de clienți este o mișcare nechibzuită și irațională. La urma urmei, celpuțin unii procesatori vor decide să investească în dezvoltarea propriei lor baze de materii prime. Sunt sigur că, lucrând pentru consumatorul final, producătorii de mezeluri vor avea mai multe resurse pentru a construi o afacere mai bună în domeniul creșterii animalelor decâtfermele deporci „pure”. Apropo, acestea au eșuat deja de două ori în gestionarea riscurilor asociate cu PPA.
Suntem convinși că cea mai mare parte a valorii adăugate, a impozitelor, a locurilor de muncă înalt calificate și bine plătite este generată de sectorul de prelucrare, de produse finite. Satisfacția consumatorilor moldoveni și, pe termen lung, potențialul de export al sectorului agroalimentar moldovenesc depind în mod esențial de bunăstarea întreprinderilor de procesare. Prin urmare, sperăm foarte mult că autoritățile din RM vor continua dialogul cu Comisia Europeanăprivind îmbunătățirea în continuare a acordului DCFTA în ceea ce privește extinderea cotingentelor tarifare”.
Anatoliy Tritiac, director al MMD Group: „Operatorii de pe piața cărnii din Moldova cunosc bine dinamica standard a pieței: atunci când expiră cotele anuale din EU pentru importurile preferențiale de carne, prețurile pentru materiile prime din RM cresc semnificativ. Criza cu sacrificarea unei părți semnificative a animalelor din fermele industriale din cauza PPA nu a făcut decât să accelereze și să intensifice această dependență. Conform unor calcule foarte aproximative, crescătorii locali de porci, datorită creșterii prețurilor, au câștigat cel puțin un euro în plus pe fiecare kilogram de carne de porc.
Desigur, este bine că unitatile de procesare au avut posibilitatea de a importa celpuțin încă 1,2 mii de tone de carne de porc congelată în acest moment al sezonului. Dar s-a scris pe bună dreptate într-un articolpublicat în Logos Press că în primul rând și în cea mai mare măsură această oportunitate modestă va fi folosită de acele unitatile de procesare de care au bani pentru achiziții mare de bunuri. Multe societăți comerciale, care lucreazăpe o marjă mică, nu dispun de resurse financiare pentru acest lucru și nu sunt pregătite să își asume riscuri.
În principiu, cotele suplimentare „de urgență” nu vor salvapiața cărnii din Moldova de la divieri constante, amenințări de penurie și creșteri de prețuri. Este necesară liberalizarea sistemică a pieței RM. În ultimă instanță, piața ar trebui să lucreze pentru consumator, el este cel principal. El decide în ce cantitate, la ce preț și de la cine să cumpere bunurile”.
Rodion Melnik, director al Carmez International: „Am reușit să cumpărăm o parte semnificativă din carnea de porc congelată în cadrul „cotei de urgență”. Această acțiune a provocat o mare presiune financiară din partea companiei. Dar am fost obligați să luăm această măsură pentru a păstra ritmul de producție, locurile de muncă și clienții.
Din păcate, problema aprovizionării stabile cu materii prime a întreprinderilor din industria de prelucrare a cărnii nu a dispărut. Partenerii noștri – exploatațiile locale de creștere a porcilor – abia au început să lucreze la dezinfectarea și pregătirea fermelor pentru primirea tineretului la creștere. Le va lua mult timp, probabil ani, pentru a restabili o producție stabilă de carne de porc în volumele de care avem nevoie. Având în vedere acest lucru, va trebui să continuăm dialogul cu autoritățile din Republica Moldova cu privire la posibilitatea importului preferențial de carne de porc pe termen scurt. Faptul că cota „de urgență” pentru carnea de porc congelată a fost ridicată în mai puțin de o lună arată că soluționarea problemei este încă înainte”.
