Alla Revenco
În prezent, pe piețele interne, un set de îmbrăcăminte școlară de bază pentru fetele de școală primară (tricou polo sau bluză, vestă, fustă, rochie de soare sau rochie) costă cel puțin 1 000 de lei. Ceva mai puțin pentru băieți. Pe site-urile internaționale – de trei sau chiar patru ori mai ieftin. Cu toate acestea, este necesar să comandați acum, luând în considerare livrarea. Dar cum, dacă banii vor fi abia după data de 4? Cei mai ieftini pantofi costă de la 280 la 1000 de lei, iar ghiozdanele – de la 300 de lei și mai mult, până la 2000 de lei și mai mult, în funcție de model. Este greu și înfricoșător să ne imaginăm cât vor costa florile pe 1 septembrie.
Potrivit Biroului Național de Statistică, la sfârșitul anului 2024, cheltuielile medii lunare de consum pe persoană într-o familie cu un copil vor fi de 4.603,6 lei, într-o familie cu doi copii – 4.156,6 lei, cu trei sau mai mulți – 2.749,5 lei. Adică, cu cât sunt mai mulți copii într-o familie, cu atât mai puțin primește fiecare dintre ei. În a doua jumătate a anului, diferența devine și mai mare, tot din cauza cheltuielilor cu educația.
Parlamentarii opoziției au propus acordarea unui ajutor financiar în cuantum de trei ori mai mare decât cel aprobat de autorități. Potrivit proiectului de lege, acest ajutor ar urma să fie de 3.000 de lei. Această măsură ar fi necesitat 1 miliard de lei.
„O familie cu un copil cheltuiește în medie de 1,7 ori mai mult pe persoană decât o familie cu trei sau mai mulți copii pentru fiecare copil. Statul este obligat să ofere o gamă cât mai largă de măsuri de stimulare capabile să susțină dorința cetățenilor de vârstă fertilă de a naște și crește copii în Moldova”, a declarat deputatul opoziției Alla Daranova.
În mod previzibil, acest proiect de lege al opoziției nu a trecut.
Multe persoane au criticat „plimbarea de o generozitate nemaiîntâlnită” de o mie de lei. În primul rând, pentru că este o lingură de bani – luni, 1 septembrie, un copil ar trebui să meargă deja la școală cu un ghiozdan nou, pantofi noi și un costum nou. Și astfel, spun ei, aceasta nu este altceva decât o pomană înainte de alegerile din 28 septembrie.
Maia Banarescu, fost Avocat al Poporului pentru Drepturile Copilului, consideră că ajutorul ar trebui acordat de la caz la caz, în funcție de veniturile unei anumite familii.
„Părerea mea – nu este suficient și nu se ține cont de nevoile fiecărui copil. Cineva poartă un ghiozdan de 1000 de lei și nu are nevoie de acești bani, atunci de ce să i se dea această mie de lei? Iar altul are nevoie de un costum, de alte haine, de un ghiozdan etc. Aceste alocații ar trebui date în funcție de nevoile reale și de nivelul de venit al familiei, în loc să se plătească aceeași sumă tuturor. În opinia mea, acest gest seamănă cu o pomană preelectorală”.
Deoarece nimeni nu a anulat încă problema segregării pe clase, există o îndoială: cât de justificat este ajutorul de 50 de euro pentru părinții elevilor unei cunoscute școli internaționale din capitală, unde, potrivit site-ului oficial al instituției, un an de învățământ costă de la 5.500 la 13.500 de euro? Pe de altă parte, nu există copii străini pentru stat.
Deci, manualele sunt, de asemenea, emise pentru utilizare în conformitate cu principiul egalității: toți elevii din clasele I-IX le primesc gratuit prin lege – în toate instituțiile de învățământ, indiferent de proprietatea și statutul lor juridic. În 2020, în conformitate cu decizia Curții Constituționale conform căreia închirierea manualelor școlare în clasele gimnaziale este neconstituțională, Parlamentul a adoptat legea relevantă. Cu toate acestea, elevii din clasele X-XII, inclusiv cei care sunt înscriși în sistemul de învățământ profesional, în care este implementat și învățământul liceal, plătesc în continuare pentru utilizarea manualelor. Prețul este stabilit pentru fiecare titlu ca o fracțiune din valoarea sa pentru anul corespunzător: cu cât cartea este mai „șubredă”, cu atât este mai ieftină chiria acesteia. Primul an de utilizare (manual nou) – 28% din preț, al doilea an – 25%, al treilea – 20%, al patrulea – 15%, al cincilea – 12%.
Alla Revenco, co-fondatoare a Asociației Obștești „Părinți Solidari” („Părinți Solidari”), notează că inițiativa guvernului de a oferi tuturor 1.000 de lei este lăudabilă, dar ar trebui să fie permanentă. În plus, familiile cu copii ar putea economisi mii de lei dacă nu ar trebui să plătească tot felul de taxe.
„Decizia de a acorda ajutor financiar în valoare de 1.000 de lei fiecărui elev din clasa I până în clasa a IX-a este cu siguranță o inițiativă pozitivă. Mi-aș dori însă ca ea să fie permanentă, nu doar în acest an electoral. Acordarea acestui ajutor începând cu data de 4 septembrie este derutantă, deoarece este prea târziu pentru a pregăti un copil pentru școală. Prin urmare, acest ajutor ar trebui să fie livrat familiei cel puțin până la 20 august, astfel încât părinții să aibă timp să îl folosească atunci când au cea mai mare nevoie de el. Mai ales cei care au cea mai mare nevoie de bani.
Aș dori, de asemenea, să remarc faptul că guvernul și alte instituții de stat, pe lângă acest ajutor, ar putea ajuta semnificativ părinții dacă ar lupta cu adevărat împotriva corupției în școli și grădinițe. Acest lucru va permite familiilor cu copii să economisească mai mult de o mie de lei, pe care trebuie să îi plătească sub formă de taxe ilegale la diferite fonduri – clasă, școală, grădiniță și așa mai departe. sau pentru plata pentru un grup after-school, sau pentru caiete suplimentare solicitate de profesorii de școală primară”, a împărtășit Alla Revenco cu Logos Press.
Termenul limită pentru primirea sumei de 1 mie de lei este 26 decembrie 2025. După această dată, plata va înceta, iar beneficiarul va pierde dreptul la ajutor financiar pentru anul respectiv. Fondul Național de Asigurări Sociale va ține o evidență a tuturor plăților efectuate.
Natalia Afanasievna, profesoară la Liceul de Stat din Chișinău, afirmă că profesorii de clasă transmit părinților toate informațiile necesare:
„Toți cei care au nevoie de bani până la 1 septembrie „au nevoie de bani”. Sunt copii care nu au nevoie de o mie, la fel cum nu au nevoie de prânzuri gratuite. Sunt unii care nu au nevoie suficient. Totul ar trebui să fie diferențiat. Noi primim în mod regulat informații de la Departamentul Municipal de Educație, Tineret și Sport și le transmitem părinților.”
Mai mulți elevi, mai puțini profesori și școli
Calculul pentru 297.111 copii a fost făcut pe baza datelor privind numărul de elevi din clasele I-IX pentru ultimul an școlar și reflectă o tendință în general stabilă, – notează ministerul de profil. În general, datele privind numărul total de elevi din instituțiile de învățământ general primar și secundar (clasele I-XII) arată optimist: 2019/20 – 333,1 mii, 2020/21 – 334,4 mii, 2021/22 – 336,7 mii, 2022/23 – 334,5 mii, 2023/24 – 334,4 mii, 2024/25 – 335,1 mii. Optimist și ciudat – pe fondul unei reduceri constante a numărului de școli: de la 1241 de școli în 2020/21 la 1185 – în 2024/25. Numărul acestor instituții de învățământ a scăzut cu 56 în cinci ani și 162 în 10 ani, potrivit BNS. Imaginea personalului didactic din învățământul primar și secundar general este și mai tristă, sistemul pierzând 1 188 de angajați în ultimii cinci ani, de la 26 897 la 25 779.
Cu alte cuvinte, nu avem mai puțini copii, ci o lipsă catastrofală de profesori!
Pentru a atrage profesori în sistem, se oferă locuri bugetare gratuite în universitățile specializate, în mod prioritar. Tinerii profesori pot primi o indemnizație forfetară de până la 200.000 de lei, o reducere cu 25% a încărcăturii didactice în primii cinci ani de activitate, precum și 4.000 de lei pe an pentru achiziționarea de materiale și echipamente didactice. În același timp, există o lipsă acută de personal.
Direcțiile teritoriale de învățământ au solicitat ministerului 1.500 de cadre didactice lipsă în acest an. Deși deficitul a fost redus cu 16% față de anul trecut, sistemul a putut oferi în continuare foarte puțin – doar aproximativ 400 de tineri specialiști.
Profesorii au organizat proteste la sfârșitul anului 2024, cerând o creștere salarială la media pe economie pentru 2025, adică 16.100 de lei – o creștere de 35%.
Marcelina Baleka, șef serviciu la Ministerul Educației și Cercetării, a declarat că în 2024 salariile au crescut cu 15%, iar în 2025 cu 9 până la 15%, în funcție de categoriile didactice. Dar dacă muncești din greu și ajungi la cea mai înaltă categorie, poți nu numai să prinzi din urmă nivelul salarial mediu, dar și să-l depășești.
„Salariile sunt formate dintr-o parte fixă și componente variabile. Dacă un profesor are a doua categorie, primește un supliment salarial de 1.500 de lei; cu prima categorie – 2.800 de lei, iar cu cea mai înaltă categorie – plus 4.000 de lei. În plus, există sporuri pe clase de salarizare în funcție de vechimea în muncă, pentru rezultatele evaluării semestriale, precum și pentru verificarea caietelor, pentru managementul clasei…. Salariul poate ajunge la 16 sau chiar 20 de mii de lei. Ne străduim ca salariile profesorilor să fie la nivelul mediei pe economie”, a declarat Marcelina Baleca pentru Diez.md în cadrul uneia dintre emisiuni.
În România vecină, sindicatele libere din sistemul de învățământ protestează de mai bine de zece zile împotriva așa-numitei „legi a lui Bolojan”. Legea prevede creșterea încărcăturii didactice, scăderea salariului orar, creșterea numărului de elevi în clase și comasarea instituțiilor de învățământ. Genadie Donos, președintele sindicatelor noastre, a trimis o scrisoare de solidaritate colegilor săi români, îndemnându-i să „rămână uniți, să vorbească cu o singură voce și să ceară respectul pe care îl merită profesia”.
Nu au existat declarații oficiale cu privire la situația din interiorul țării până la începutul anului școlar – poate vor apărea după 4 septembrie.
