Română

Comunicațiile mobile în Moldova: o poveste de piață clasică

De ce Moldova sărbătorește cea de-a 25-a aniversare a pieței de comunicații mobile în primăvara anului 2025? Nu doar pentru că la sfârșitul lunii aprilie 2000, al doilea operator, Moldcell, a intrat pe piață. Dar și pentru că la 30 mai 2000, France Télécom a anunțat oficial achiziționarea operatorului britanic de telefonie mobilă Orange plc de la Vodafone. La acel moment, France Telecom deținea pachetul majoritar de acțiuni al primului operator de telefonie mobilă din Moldova - Voxtel, care șapte ani mai târziu a devenit Orange Moldova.
Timp de citire: 7 minute Author:
Link copiat
Comunicațiile mobile în Moldova: o poveste de piață clasică

Agenția de știri InfoMarket a decis că aceasta este o ocazie bună de a rememora modul în care piața serviciilor mobile s-a dezvoltat în țară.

 

Începutul: exclusivitate anulată

Primul operator de telefonie mobilă GSM din țară a fost Voxtel (France Telecom) – în culoarea verde a companiei, acesta a început să furnizeze servicii celulare în octombrie 1998. Tehnologiile erau noi și scumpe, astfel încât era dificil să numim acest serviciu accesibil. De exemplu, unul dintre pachete costa 40 de dolari pe lună cu facturare pe minut. Adică, puteai efectua maximum 40 de apeluri în cadrul pachetului.

Prin acordarea unei licențe Voxtel, guvernul i-a acordat o exclusivitate pe această piață timp de 15 ani. Acesta ar fi trebuit să fie un monopol până în 2013. Voxtel a plătit 8 milioane de dolari pentru licență și încă 1,68 milioane de dolari pentru frecvențe suplimentare.

Cu toate acestea, legislația anti-monopol (și o altă schimbare de guvern) a permis ca licența suplimentară să fie acordată unui alt operator, „pentru a asigura concurența pe piață”. Moldcell a plătit, de asemenea, 8 milioane de dolari pentru licență.

„Ne-ați așteptat – noi am venit!” – sub acest slogan, la sfârșitul lunii aprilie 2000, Moldcell (TeliaSonera) a intrat pe piață în culoarea corporativă portocalie, cu un logo sub forma unei căprioare.

Bineînțeles, a existat un scandal, și mai multe decât unul. Voxtel a încercat să-și apere licența exclusivă, inclusiv la nivel interstatal, pentru că exclusivitatea era condiția unor investiții uriașe pentru Moldova la acel moment. Nu a funcționat. Un alt scandal a fost legat de faptul că Moldcell la punctele de vânzare dădea gratuit pachete minime de cartele SIM (puteai chiar să alegi numărul dintr-o listă mică), dar… în schimbul unei copii pe hârtie a unei cartele SIM Voxtel. Adică, se atrăgeau clienții existenți ai concurentului, pentru că telefoanele mobile nu erau încă ieftine, iar dacă exista o copie a cartelei SIM Voxtel, însemna că abonatul avea deja un telefon mobil. Această practică a provocat rezonanță și controverse, inclusiv la nivelul autorităților de reglementare și în rândul jurnaliștilor, deoarece a fost considerată o concurență lipsită de etică. Însă, din punctul de vedere al strategiei de intrare pe piață, aceasta s-a dovedit a fi eficientă: Moldcell și-a ocupat rapid nișa și a intensificat concurența. Ca urmare, prețurile de pe piață au scăzut, iar calitatea comunicării s-a îmbunătățit.

Dar cel mai important lucru pe care l-a primit piața în anul 2000, pe lângă reducerea prețurilor la pachete, a fost tarifarea în cinci secunde și un nou serviciu – SMS. Astfel a început o competiție destul de dură între cei doi operatori. Voxtel a accelerat investițiile, inclusiv acoperirea întregului teritoriu al Moldovei cu rețeaua sa, iar Moldcell a trebuit să recupereze cu un an și jumătate avansul concurentului.

 

Concurență și tehnologii

În 2001, Moldcell și-a schimbat logo-ul de la o căprioară la o pasăre sub forma unei căpușe într-un notebook. La acel moment, jurnaliștii au crezut că Moldcell a decis să „devină mai serioasă”. Deși tendințele de schimbare a logo-urilor companiilor au și ele propria lor modă, în funcție de timp și de țară.

Este interesant faptul că atunci când Voxtel și-a schimbat brandul în 2007 și a devenit Orange, timp de aproape patru ani culorile corporative ale ambilor operatori moldoveni de telefonie mobilă au fost aproape aceleași – portocaliu. Acest lucru a fost înșelător pentru consumator. În 2010, Moldcell s-a rebranduit din nou și a schimbat culoarea în violet, folosind același logo al tuturor companiilor din diferite țări deținute de TeliaSonera.

Pentru a cuceri o piață unde operează deja un operator mare, Moldcell a trebuit să ofere o serie de servicii noi pe piață. Așa cum s-a întâmplat la intrarea pe piață în 2000 cu serviciul SMS și facturarea pe 5 secunde (ulterior s-a făcut pe secundă). Orange, dacă a rămas în urmă, nu a fost foarte departe. Moldcell a lansat rețeaua 3G la 1 octombrie 2008, Orange – o lună mai târziu. Dar odată cu lansarea 3G Orange Moldova a adăugat un nou serviciu HD-Voice (îmbunătățirea calității comunicării vocale) în 2009. Și acest serviciu Orange Moldova l-a lansat pentru prima dată în lume – pe piața noastră. A fost o soluție bazată pe 3G. Dar trei ani mai târziu, ambii operatori au obținut licențe și la sfârșitul anului 2012, cu o mică diferență de timp, au lansat o rețea 4G, unde calitatea convorbirilor vocale este asigurată de tehnologia VoLTE.

Dar existau și alți jucători pe piața telefoniei mobile din țară. În martie 2007, operatorul național de telecomunicații Moldtelecom a lansat un nou operator de telefonie mobilă – Unite. Ca și în cele două cazuri precedente, costul licenței a fost de 8 milioane de dolari. Spre deosebire de Orange și Moldcell, care la începutul activității lor au utilizat tehnologia GSM, Unite a utilizat tehnologia CDMA. De altfel, aceeași folosită și de operatorul transnistrean InterDnestrCom la acel moment. Cel mai mare inconvenient pentru utilizator era că pentru a schimba numărul în GSM puteai schimba pur și simplu cartela SIM, în timp ce numerele în CDMA erau prescrise pe telefoanele mobile care suportau această tehnologie și doar în punctele de service ale operatorului. Dar tehnologia s-a dezvoltat rapid, iar acum toți operatorii care operează în țară utilizează tehnologia LTE, care oferă 4G. Apropo, o licență 3G pentru toate companiile a costat 8 milioane de dolari, în timp ce 4G a costat deja 10 milioane de euro.

Aproape simultan cu Unite, a intrat pe piață Eventis Mobile (fondatorii erau din Cipru), care a început să funcționeze chiar la sfârșitul anului 2007, iar în 2009 a cumpărat chiar și o licență 3G pentru 8 milioane de dolari. A adunat aproximativ 12 mii de abonați. Dar, până în februarie 2010, a acumulat datorii de mai multe milioane de euro, inclusiv salariile personalului, și și-a încetat activitatea.

În diferiți ani, mari operatori internaționali precum T-Mobile, Tele2, MTS și VimpelCom (BeeLine) și-au arătat interesul pentru piața moldovenească. Cu toate acestea, niciunul dintre aceștia nu și-a concretizat planurile de a intra pe piața moldovenească.

 

Bani pentru buget și investiții

Deci, cât au plătit operatorii pentru licențe și frecvențe suplimentare.

Orange Moldova: licență GSM – 8 milioane dolari, frecvențe suplimentare – 1,68 milioane dolari, licență 3G 8 milioane dolari, licență 4G – 10 milioane euro, licențe de spectru (1500 MHz și 3600 MHz) – 11,95 milioane euro. Total: 17,68 milioane de dolari și 21,95 milioane de euro.

Moldcell : Licență GSM: 8 milioane $, licență 3G – 8 milioane $, licență 4G – 10 milioane EUR,licențe de spectru (800, 900 și 1800 MHz)25,5 milioane EUR, licență de spectru (3600 MHz) – 3,8 milioane EUR. Total:16 milioane de dolari și 39,3 milioane de euro.

Unite (Moldtelecom):Nu au existat date publice privind taxele de licență CDMA. Licență 3G 8 milioane de dolari, licență 4G – 10 milioane de euro, licențe de spectru (700 și 900 MHz)10,56 milioane de euro. Total: 8milioane de dolari și 20,56 milioane de euro.

Eventis Mobile: licență GSM – 8 milioane $, licență 3G – 8 milioane $. Total: 16 milioane $.

Pe lângă achiziționarea de licențe și frecvențe, companiile au implementat noi tehnologii și au plătit taxe. Astfel, în total, fiecare companie (Orange, Moldcell, Unite/Moldtelecom) a investit, conform diferitelor estimări, de la 450 la 650 de milioane de euro în Moldova în perioada de activitate.

 

Cum se împarte „plăcinta mobilă”

Odată conectat la una din rețele, abonatul devenea legat nu doar de număr, dar și de operator. Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) a depus eforturi îndelungate pentru a determina operatorii să lanseze serviciul de portare a numărului – când un abonat cu numărul său poate schimba furnizorul de servicii. La 1 iulie 2013, când a fost lansată această posibilitate, piața a fost din nou zguduită. Doar în primul an, 44 mii de abonați și-au schimbat operatorul; în 2024 – 30,6 mii. În 10 ani, potrivit datelor ANRCETI, 633,3 mii de abonați au utilizat serviciul de portare a numerelor, unii dintre ei de mai multe ori.

În 2016, Orange a achiziționat operatorul de televiziune prin cablu SUN-Communications cu o bază de peste 100 de mii de abonați activi în Chișinău, Cahul și Bălți. Strategia de convergență a început să fie promovată activ pe piață: combinarea telefoniei mobile și internetului mobil, internetului fix și televiziunii. În octombrie 2017, compania a lansat servicii de internet și TV sub marca Orange, iar din iunie 2023, a trecut integral la fibră optică.

După rebranding în 2021, toate serviciile mobile Unité au fost reunite sub marca Moldtelecom. Acest operator își promovează acum strategia de convergență sub o singură marcă, fără a împrăștia bugetele de marketing pentru promovarea a două mărci.

În 1998, când Voxtel și-a început activitatea, numărul de abonați la telefonia mobilă în Moldova era de aproximativ 100 mii. Odată cu lansarea Moldcell în 2000, numărul de abonați la telefonia mobilă s-a dublat, iar în 2005 existau deja un milion de abonați la telefonia mobilă în țară. În 2010 – 2 milioane; în 2015 – 4 milioane. În 2024, numărul de abonați va crește până la 4,2 milioane. În ciuda faptului că în țară nu sunt atât de mulți oameni, multe persoane au două sau chiar trei numere, cele proprii și cele corporative.

În ceea ce privește veniturile totale pe piață, Orange Moldova este lider. Potrivit datelor din raportul ANRCETI, cotele de piață ale furnizorilor de servicii publice de comunicații electronice în funcție de veniturile totale în 2024 sunt următoarele

– Orange Moldova – 36,7% (2337,5 mil. lei),

– Moldtelecom – 26,4% (1677,4 mil. lei),

– Moldcell – 16,1% (1.026,9 milioane lei),

– alți furnizori – 20,8% (1326,7 milioane lei).

În sfârșit, cireașa de pe tort: în martie 2025, ANRCETI a rezumat oficial rezultatele licitației pentru frecvențele destinate furnizării serviciilor 5G pentru cei trei operatori de telefonie mobilă în vigoare. Moldcell a luat două blocuri de frecvențe, plătind 3,8 milioane de lei pentru licență; Moldtelecom a plătit 10,56 milioane de euro pentru două blocuri de frecvențe în diferite benzi; Orange Moldova a achiziționat nouă blocuri de frecvențe în diferite benzi pentru 11,95 milioane de euro. Toate licențele 5G sunt eliberate pentru 25 de ani.

Dezvoltarea rețelelor 5G deschide noi oportunități de afaceri și stimulează inovarea. Internetul de mare viteză și transmisia de date cu latență redusă permit implementarea tehnologiilor avansate, inclusiv a internetului obiectelor (IoT – când dispozitivele sunt capabile să „vorbească” între ele și să efectueze anumite acțiuni în mod automat) și a inteligenței artificiale, ceea ce contribuie la eficiența și competitivitatea economiei moldovenești. Iar pentru a dezvolta 5G, o licență nu este suficientă – pe piață sunt așteptate noi investiții și inovații.

Faptul că în Moldova este posibil să se aleagă servicii moderne de comunicații mobile, internet mobil și fix, servicii de televiziune cu plată la prețuri accesibile, chiar și în localitățile izolate, nu este doar meritul dezvoltării tehnologice din ultimele trei decenii. Este, de asemenea, rezultatul unei lupte concurențiale reale, ca în manualul de economie. Și aceasta continuă.


Реклама недоступна
De citit neapărat*

Întotdeauna apreciem feedback-ul dumneavoastră!

Citiți și asta