Lucia Ushurelu
Trei proiecte, selectate din 35 de cereri primite din 33 de regiuni ale țării, vor primi finanțare din partea Uniunii Europene și a guvernelor Suediei, Elveției și Regatului Unit prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD) pentru perioada 2026-2028.
Primul, un cluster agroalimentar, va fi creat în Orhei Telenești. Acesta va reuni peste 6 000 de fermieri, care vor avea acces la echipamente moderne de prelucrare, depozitare și sortare a produselor, achiziționate cu fonduri de la partenerii de dezvoltare.
Al doilea, în Ștefan Vodă și Slobozia, va dezvolta turismul rural. În cel de-al treilea, întreprinderile agricole din Mileștii Mici și Căușeni vor cultiva struguri de masă.
„Esența clusterelor este consolidarea entităților economice, a autorităților locale și a sectorului academic”, a explicat viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării economice și digitalizării, Eugen Osmokescu, la deschiderea forumului. – În acest fel, apare interacțiunea, care permite întreprinderilor mici și mijlocii să se reunească, să introducă noi tehnologii și să faciliteze accesul produselor pe piața internă și la export.”
Ideea de clustere în țară a început să fie realizată în 2006. Iulia Costin, fost director al Organizației pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (ODIMM, în prezent ODA), a declarat într-un interviu pentru LP.
În 2007, a apărut primul cluster. Iar până în 2020, a fost elaborat un program care prevedea dezvoltarea unui ecosistem de clustere cu sprijinul guvernului. Dar pandemia de coronavirus și multe alte evenimente au forțat statul să pună aceste idei pe planul secund pentru o vreme.
Cu toate acestea, inițiativa a fost preluată de PNUD, care, cu ajutorul partenerilor, a înființat aproximativ 20 de clustere în cinci ani. Potrivit lui Andrei Darie, șeful Departamentului de Creștere Incluzivă al PNUD, 5 dintre acestea sunt clustere de turism, 3 de cultivare a strugurilor de masă, câte unul de plante medicinale, textile, mobilă, vinificație, legume, fructe, fructe de pădure și miere.
În total, peste 60 de clustere au fost formate de-a lungul anilor. Fabian Schmidt, consilier principal la Centrul European pentru Cercetare Economică și Consultanță Politică, a declarat că două treimi dintre acestea activează în domeniile agroalimentar, turistic și textil.
Lucia Ușurelu, președintele clusterului Herbafruct (Nisporeni-Ungheni-Strășeni), a spus că această asociație economică este cel mai mare producător și exportator de plante medicinale și aromatice și ceaiuri preparate din acestea din țară, cu vânzări anuale de 5 milioane de euro.
„Avem trei centre de prelucrare a plantelor (inclusiv a fructelor) și 210 angajați”, a relatat Lucia Ușurelu. – Aceștia se ocupă de cultivarea, recoltarea, prelucrarea, sortarea și ambalarea plantelor și fructelor, producerea de ceaiuri, soluții și suplimente. 54% din bunurile produse merg în străinătate, restul – pe piața internă”.
Cel mai mare cluster din Moldova din punct de vedere al vânzărilor, 19 milioane de euro, este Furniture & More (Ungheni). A fost creat în 2022 și reunește 18 întreprinderi producătoare de mobilă, lemn, textile. Acesta include, de asemenea, Consiliul Raional Ungheni și filiala locală a Camerei de Comerț și Industrie.
Președintele asociației, Florin Popov, a specificat că printre cei 350 de angajați sunt 190 de femei și 160 de bărbați. Cooperarea cu organizațiile internaționale a ajutat clusterul să cumpere 14 unități de utilaje, să creeze 17 noi locuri de muncă și să crească vânzările cu 14%.
„Noi promovăm Moldova ca producător de mobilă din lemn masiv”, a adăugat Florin Popov.
Clusterul OviClust (Cimișlia-Basarabeasca) a reunit cele mai mari ferme de capre și oi din regiune în 12 localități, precum și producători de furaje și cereale. Acesta se ocupă cu producția de lapte de capră și de oaie, precum și de brânză și cașcaval din acesta.
Directorul OviClust, Vasile Sidor, a declarat că cele 28 de întreprinderi și organizații care alcătuiesc clusterul reprezintă 76% sectorul privat, 7% sectorul public și 17% sunt membri asociați. Printre acestea se numără, în special, Institutul de Medicină Veterinară și Zootehnie.
Vânzări de 727 de mii de euro, 103 angajați, dintre care 31% sunt femei și 36% sunt tineri.
Clusterele care reunesc întreprinderi de pe ambele maluri ale râului Nistru sunt în atenția specială a PNUD.
„Aceasta este o investiție în pace, dezvoltare și cooperare”, a declarat Guido Beltrani, șeful Biroului de cooperare al Elveției în Moldova.
Managerul clusterului Riviera Nistrului, Viorel Miron, a declarat că aceștia oferă servicii de agrement pe ambele maluri ale Nistrului, în apropiere de rezervorul Dubăsari.
„14 întreprinderi capabile să găzduiască 1.000 de persoane, 100.000 de vizitatori atât din Moldova, cât și din 25 de țări, centre spa, turism cultural, fabricile „Bouquet Moldavia” și „Quint”, 200 km de trasee turistice, mai multe festivaluri pe an”, a enumerat pe scurt managerul.
Un alt cluster turistic care reunește întreprinderi din raioanele Criuleni și Grigoriopol, Inima Nistrului, creat în 2023, are 64 de membri, dintre care 50 de întreprinderi, 5 ONG-uri și 6 administrații locale. Pe lângă prestarea de servicii turistice, Inima Nistrului, după cum a declarat șefa sa, Viorica Verlan, este angajată în dezvoltarea și diversificarea traseelor și serviciilor turistice (ciclism, nautic, gastronomic), precum și în dezvoltarea socio-economică a microregiunii.
„Acum „punem” un nou traseu de 44 de kilometri cu includerea unor noi obiective turistice”, a precizat Viorica Vîrlan.
Clusterul Honey Trade Group, recent creat, se va ocupa, potrivit șefului său Roman Mereutz, de cooperarea celor 11 membri ai săi (dintre care unul este de pe malul stâng) pentru diversificarea produselor apicole.
„Căutăm oportunități de a produce noi produse cu valoare adăugată ridicată”, a explicat Roman Mereutsa.
Forumul a discutat ideea creării unei Asociații Naționale a Clusterelor, care să atragă și să reglementeze finanțarea, precum și să reprezinte Moldova în platforma europeană de cooperare între clustere din diferite țări.
