Pe măsură ce campania de recoltare a avansat din sudul spre nordul țării, potrivit producătorilor agricoli, randamentele medii la rapiță au crescut de la 2 tone/ha la 3 tone/ha. În unele zone din zona de nord a țării, randamentele au atins 3,5-4 tone/ha într-un număr semnificativ de ferme. Prin urmare, cu o suprafață totală estimată de rapiță însămânțată de 100 de mii de hectare sau chiar puțin mai mult, producția acesteia în țară poate depăși cu mult 200 de mii de tone.
Potrivit comercianților, aceștia nu vor fi surprinși de datele statistice finale (atunci când vor apărea) privind recolta brută de rapiță în RM la nivelul de 250-280 de mii de tone.
Pentru Moldova va fi un volum record de rapiță de marfă. Și este o resursă serioasă de marfă chiar și la scara pieței din regiunea Mării Negre. Mai ales dacă luăm în considerare faptul că estimările organizațiilor profesionale din Ucraina privind producția de rapiță în această țară în acest moment sunt mult mai modeste decât anul trecut – doar aproximativ 2,2-2,3 milioane de tone de pe 1 milion de hectare (prognoza USDA la sfârșitul primăverii era mult mai optimistă – 3,7 milioane de tone). Într-o astfel de situație, modul în care țările producătoare de rapiță dispun de recolta lor va avea o mare importanță pentru piața semințelor oleaginoase din regiunea Mării Negre și din Europa în ansamblu.
În Ucraina, „regulile jocului” pe piața semințelor de rapiță s-au schimbat radical. De la 1 august anul acesta, exporturile de semințe de rapiță ucrainene vor fi supuse unei taxe de 10 %. Asociația Ukroliaprom a perceput această decizie a Verkhovna Rada ca pe propria victorie, pentru care organizația luptă de mai bine de două decenii. Potrivit conducerii asociației, „adoptarea acestui proiect de lege în ceea ce privește stabilirea taxelor de export pentru rapiță și soia va permite creșterea prelucrării acestora și creșterea exporturilor de produse cu valoare adăugată ridicată”. În mod provizoriu, volumul de prelucrare a rapiței de către întreprinderile ucrainene va crește la 1,5-1,6 milioane de tone. Cu toate acestea, chiar și producătorii ucraineni de ulei vegetal „nu se așteaptă ca, în prima etapă, producătorii agricoli și cooperativele lor să trimită toate materiile prime din semințe oleaginoase pentru prelucrare”.
Există o nuanță importantă – taxele de export pentru rapiță se aplică numai dacă aprovizionarea externă este efectuată de societăți comerciale. În timp ce exporturile de rapiță efectuate de producătorii agricoli ucraineni nu sunt supuse taxelor de export.
Potrivit rapoartelor mass-media ucrainene, piața ucraineană a reacționat deja la această modificare administrativă a „regulilor jocului” în favoarea unora și în detrimentul altor actori de pe piață. Comercianții au început să reducă prețurile pentru achizițiile de rapiță în cadrul contractelor în monedă locală cu aproximativ 10% – de la 24,5 la 23,9 hrivne pe tonă. Prețurile pentru rapița ucraineană în cadrul contractelor în monedă străină au rămas neschimbate până în prezent – 535-540 $/t. Ținând cont de această circumstanță, analiștii pieței consideră că taxa din august pentru exportul de rapiță „nu va opri livrările sale externe, ci doar le va reorienta spre contractele în valută”.
În Moldova, un stimulent atât de puternic pentru procesarea internă precum taxa la export nu a fost, nu este și nu este așteptat. Dar, cel puțin, autoritățile moldovenești nu au inclus rapița în lista mărfurilor, al căror import este reglementat (de fapt – limitat) prin licențe. Adică, dacă condițiile de piață sunt favorabile, procesatorii moldoveni de materii prime oleaginoase vor putea să le importe, inclusiv din Ucraina.
În acest sens, merită amintit încă o dată că, încă de la începutul campaniei de recoltare, în mediul corporatist a circulat zvonul că fabrica de uleiuri și grăsimi Floarea Soarelui SA intenționează să înceapă sezonul 2025 prin procesarea rapiței. Surse apropiate administrației societății susțin că s-au făcut investiții pentru transformarea unor linii de producție în vederea primirii și procesării rapiței. În sfârșit, săptămâna aceasta întreprinderea a început să cumpere această materie primă de pe piața internă a Republicii Moldova – la prețul mediu de piață. Dar, probabil, nu putem exclude posibilitatea ca într-o anumită perspectivă întreprinderea să decidă să cumpere rapiță direct de la exploatațiile agricole ucrainene. Adică, acei operatori de pe piața ucraineană care vor beneficia de decizia Radei Verhovna de a introduce taxe vamale la exportul de rapiță pentru anumite categorii de exportatori – și anume, societățile comerciale internaționale.
În acest sens, nu trebuie să neglijăm nuanța interesantă că logistica de transport joacă adesea „vioara întâi” pe piața produselor agricole de schimb. În Ucraina, infrastructura multor porturi este controlată de societăți transnaționale (exporturile lor de rapiță sunt impozitate). Iar Floarea Soarelui SA, după cum susține conducerea companiei, este „cea mai mare fabrică de ulei și grăsime pe o rază de 300 de kilometri de Bălți”. Cu alte cuvinte, aprovizionarea cu materii prime a acesteia din unele regiuni ale Ucrainei este logică din punct de vedere logistic.
Pe parcursul săptămânii trecute, în Republica Moldova, prețurile la rapiță au crescut cu circa 0,1-0,2 lei/kg. În nord, cumpărătorii oferă 8,3-8,4 lei/kg pentru acest produs agricol, în sud – 8,5-8,6 lei/kg. Adică, pe măsură ce prețurile pentru rapița moldovenească cresc, opțiunea importului acesteia din Ucraina pentru procesare în Moldova devine din ce în ce mai realistă.
Problema este că în lunga perioadă de stagnare tehnică a Floarea Soarelui SA, după cum cred unii analiști de piață, această întreprindere și-a pierdut rolul de formator de preț pe segmentul materiilor prime oleaginoase. Fermierii moldoveni o tratează acum ca pe unul dintre mulții cumpărători și, de fapt, nu ca pe cel mai mare.
Mai mult, în actualul sezon de comercializare, mulți fermieri moldoveni consideră că cei mai favorabili cumpărători de cereale și semințe oleaginoase (nu doar rapiță) sunt operatorii de piață multiprofil. Cei care atât cumpără produse agricole, cât și vând resurse/materiale pentru producția agricolă. Aceste societăți comerciale oferă cele mai mari prețuri pentru produsele agricole din noua recoltă. Ținând cont de faptul că o parte din structura acestui preț reprezintă o compensare a unei părți din datoria fermierului față de comerciantul care i-a vândut anterior acestuia semințe, pesticide etc.
În sfârșit, unii participanți la piață care colaborează cu Floarea Soarelui SA susțin că camioanele cu rapiță intră și ies pe porțile întreprinderii. Nu se poate deduce din acest fapt că întreprinderea de rapiță nu va porni niciodată și că materia primă pe care a recoltat-o va fi pur și simplu exportată. Cu toate acestea, acest fapt (dacă are loc cu adevărat) adaugă noi elemente la analiza deja dificilă a situației de pe piața regională a materiilor prime oleaginoase.
