Eugen Osmokescu
Pentru ca reformele întreprinse de autoritățile din Republica Moldova să aibă succes, trebuie îndeplinite cinci puncte. Reprezentantul Delegației UE în Republica Moldova, Mate Cixai, vorbind în cadrul Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova de la Chișinău, a subliniat că, în primul rând, republica trebuie să continue consolidarea potențialului său administrativ: să atragă personal calificat în administrația de stat, inclusiv din mediul de afaceri și societatea civilă; să crească nivelul de cooperare interinstituțională. În al doilea rând: să se concentreze pe implementarea reală a legilor și regulamentelor, nu doar pe armonizarea acestora cu standardele europene.
Potrivit oficialului european, oamenii au nevoie de un rezultat, nu sunt interesați de proces, astfel că UE dorește să vadă „inițiative care aduc beneficii reale și imediate oamenilor”. În acest sens, Cixay a spus că sunt importante comunicarea corectă a statului cu cetățenii (al treilea punct al succesului) și obținerea consensului socio-politic în societate (al patrulea punct al succesului), unde ideea de integrare europeană ar trebui să fie principalul factor de coeziune. Ultimul punct menționat de Cixay a fost utilizarea eficientă a sprijinului UE, care va fi continuată. În același timp, Cixay consideră că reforma teritorial-administrativă (pe care autoritățile intenționează să o pună în aplicare înainte de următoarele alegeri locale din 2027) ar putea avea un impact semnificativ asupra pregătirii pentru absorbția fondurilor europene.
UE intenționează să ofere Moldovei un sprijin financiar în valoare de 3% din PIB-ul țării pe an până în 2027. Potrivit reprezentantei Delegației UE, Yulda Chielite, acest ajutor este comparabil cu cel primit de statele membre UE și „mult mai mare decât cel oferit altor țări candidate în procesul de aderare”. Vorbind la forum, ea a subliniat că astfel de injecții sunt prevăzute de Planul de creștere (a cărui valoare totală este de 1,9 miliarde de euro). Însă asigurarea mijloacelor financiare este direct legată de implementarea acțiunilor concrete: Moldova trebuie să implementeze „153 de reforme în domeniile energiei, guvernanței economice, dezvoltării durabile, economiei verzi”. Ceea ce înseamnă că Moldova mai are de crescut serios pentru a fi pregătită pentru aderarea la UE.
„În prezent, PIB-ul pe cap de locuitor al Moldovei este de 33% din media europeană. Iar țara trebuie să continue să crească înainte de a adera la UE”, a subliniat Chielite.
Viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmokescu, consideră că Republica Moldova trebuie să renunțe la practica reformelor de tip „tick-box” și să gândească strategic: „Trebuie să scăpăm de gândirea de „nișă”, când fiecare instituție a statului privește problema doar din punctul de vedere al domeniului său de activitate”.
În cadrul forumului, acesta a declarat că reformele ar trebui să fie implementate astfel încât să poată aduce o valoare adăugată reală. În acest scop, este important să se stabilească prioritățile corecte.
„Putem produce rachete? Nu, deci nu ar trebui să ne gândim la asta, cel puțin pe termen scurt sau mediu. Dar suntem capabili să producem drone. Putem lucra cu această idee atât în contextul apărării, cât și în contextul producției de bunuri cu dublă utilizare”, a spus ministrul.
În același timp, ministrul a vorbit destul de dur despre businessul moldovenesc. Potrivit lui Osmokescu, guvernul nu are timp să „cocoloșească” mediul de afaceri, care ar trebui să fie activ și să se pregătească pentru faptul că concurența pe piața UE va fi mult mai serioasă.
Cu toate acestea, Liliana Busuioc, director al Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova, a declarat că „majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii sunt îngrijorate de integrarea în UE”, deoarece nu au capacitatea de a îndeplini cerințele pieței unice. Vorbind despre implementarea și disponibilitatea diferitelor programe de sprijin de stat, ea a subliniat că, potrivit unui sondaj recent efectuat de Alianță în rândul IMM-urilor, până la 70% dintre respondenți nu au primit niciodată sprijin de stat.
Un panel separat al forumului a fost dedicat problemelor de polarizare în societatea moldovenească. Anna Revenco, director al Centrului pentru comunicare strategică și contracararea dezinformării, a declarat că „divizarea societății este evidentă. Calea de ieșire este dialogul la toate nivelurile: politic, instituțional și social. În special, în opinia sa, politicienii ar trebui să renunțe la discursul de ură și să nu „îi numească extremiști pe toți cei care nu susțin parcursul european”.
„Oamenii care nu votează pentru UE nu împărtășesc neapărat idei de autoritarism. Mulți votează nu din convingeri ideologice, ci din cauza stresului, a incertitudinii, a fricii… Trebuie să luăm în considerare nuanțele, profunzimea, dialogul la toate cele trei niveluri și atunci vom putea realiza coeziunea socială”, crede ea.
Continuând această gândire, politologul Alexei Tulbure a observat că sprijinul pentru aderarea la UE în societate nu a depășit 60 %. De exemplu, potrivit ultimului Barometru de Opinie Publică (septembrie 2025), 52,7% dintre respondenți ar vota în favoarea aderării Republicii Moldova la UE. Cu toate acestea, deja în decembrie („Barometrul socio-politic”), numărul respondenților care susțin parcursul european al țării a scăzut la 48%. Expertul este sigur că acest lucru indică o scindare profundă în societatea moldovenească, iar schimbarea situației este posibilă doar prin includerea reprezentanților tuturor grupurilor de populație în procesul de integrare europeană.
Vorbind la forum, reprezentanții UE au schițat de fapt o mini foaie de parcurs, pe care Moldova ar trebui să o implementeze până în 2027. Dacă acest lucru este fezabil este o întrebare deschisă. La care noul guvern ar trebui să dea un răspuns clar și complet, după tradiționalele 100 de zile fără critici.
