Vladimir Munteanu
Libertatea de circulație a capitalurilor
Principiul liberei circulații a capitalurilor nu mai garantează în mod automat deplasarea acestora către țări cu forță de muncă ieftină și economii deschise. Conform sondajelor Kearney privind investițiile străine directe, în 2025, investitorii și-au schimbat semnificativ abordarea în ceea ce privește selectarea țărilor pentru alocarea capitalului. Pentru prima dată, dinamismul economic și eficiența reglementărilor au ocupat primul loc pe lista factorilor. Această schimbare este susținută de date: în 12 din 25 de țări, stabilitatea economică a fost principalul motiv pentru investiții.
Conform raportului Kearney FDI Confidence Index 2025, 84% dintre investitori intenționează să își crească investițiile în următorii trei ani. Jurisdicțiile cu reglementări transparente, economii stabile și instituții mature reprezintă o tendință constantă de a fi prioritare. ISD rămân un instrument relevant pentru concurența globală, dar strategiile de investiții devin din ce în ce mai selective și se concentrează pe riscuri gestionabile.
Dintre economiile în curs de dezvoltare, Georgia este un exemplu în ceea ce privește atractivitatea investițiilor, economia sa crescând mai rapid decât previziunile medii mondiale, chiar și în contextul instabilității globale. Și alte economii în curs de dezvoltare dau dovadă de atractivitate investițională la nivel mondial, ceea ce nu este cazul economiei Moldovei, care s-a clasat pe ultimul loc în ceea ce privește intrările de investiții străine directe în ultimii ani.
Mai mult decât atât. țara a înregistrat ieșiri de capital anul trecut. (a se vedea Logos Press „Capitalul fuge din Moldova”). Acest an, judecând după contul curent al balanței de plăți, confirmă această tendință. Într-o țară cu un deficit de cont curent de peste 5% din PIB, conform tuturor canoanelor, cresc și riscurile de instabilitate financiară și economică. Aceasta înseamnă, în primul rând, o depreciere semnificativă a monedei naționale, inflație incontrolabilă, probleme cu serviciul datoriei externe și alte probleme, ceea ce nu sporește atractivitatea în ochii capitalului internațional.
Tehnologii cu uși deschise
Convergența cu legislația UE va necesita eforturi suplimentare din partea Băncii Naționale pentru a simplifica operațiunile valutare. Procesul de adaptare a cadrului juridic al Moldovei la normele UE în domeniul reglementării valutare, care se referă la libera circulație a capitalurilor, a fost inițiat de parlamentul demisionar. Legea nr. 124/2025 a modificat Legea nr. 62/2008 privind reglementarea monetară. În prezent, Banca Națională a demarat etapa finală de liberalizare a tranzacțiilor cu capital valutar prin efectuarea de modificări normative în procesul de reglementare. Exporturile de capital vor fi complet liberalizate.
Potrivit lui Vladimir Munteanu, care a fost prim-viceguvernator al Băncii Naționale, „ultimele modificări la Legea privind operațiunile valutare reprezintă un pas necesar în procesul de liberalizare treptată a operațiunilor de capital”.
Modificările la regulamentul valutar pun în aplicare prevederile articolului 267 din Acordul de Asociere cu UE privind mișcările de capital. Acestea au fost introduse pentru a pune în aplicare Programul național de aderare a Republicii Moldova la UE (Clusterul 2 „Piața internă”, Capitolul 4 „Libera circulație a capitalurilor”). În primul rând, acestea elimină regimul permisiv pentru operațiunile de import/export de numerar în monedă națională (lei moldovenești) din Moldova de către băncile licențiate și băncile nerezidente.
„Această măsură de liberalizare va avea un impact pozitiv asupra băncilor prin debirocratizarea operațiunilor respective”, explică Vladimir Munteanu. – Astfel, băncile nu vor mai fi nevoite să depună un pachet de documente la BNM pentru autorizare, precum și să prezinte autorizația originală a BNM autorităților vamale, ceea ce va reduce timpul și costul operațiunilor de import/export de numerar în lei moldovenești”.
În al doilea rând, potrivit expertului, modificările vor contribui la extinderea gamei de operațiuni cu instrumente financiare care pot fi efectuate fără autorizația BNM. De exemplu, acestea includ instrumente financiare sub formă de acțiuni sau alte titluri de capital, precum și instrumente financiare pe termen lung sub formă de obligațiuni, dacă acestea sunt emise de un emitent cu un rating de credit nu mai mic de AA/A. Ultima, dar foarte importantă, este extinderea cazurilor în care rezidenții pot deschide conturi curente și conturi de depozit în străinătate la bănci nerezidente fără autorizarea Băncii Naționale a Moldovei.
În general, modificările de reglementare elimină restricțiile privind exporturile de capital în vigoare în Moldova. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (articolele 63-66) prevede că statele membre, cu anumite excepții, trebuie să elimine toate restricțiile privind circulația capitalurilor și plățile atât în cadrul UE, cât și între statele membre și țările terțe.
„Acceptarea prevederilor Tratatului de către țările candidate este o condiție prealabilă pentru aderarea la UE”, spune Vladimir Munteanu. Un alt lucru este dacă toate restricțiile vor fi eliminate în procesul de negociere și cum va afecta acest lucru mecanismul operațiunilor de comerț exterior, regulile de repatriere a veniturilor în valută, deschiderea conturilor în valută în străinătate etc. În acest scop, reglementările relevante ale Băncii Naționale sunt în curs de actualizare și încă mai discutăm despre aceasta.
„Moldova a liberalizat deja în mare măsură tranzacțiile de capital, în special cele legate de importul de capital. În același timp, există încă restricții privind exporturile de capital pentru rezidenți, menite să mențină politica monetară și valutară a statului, precum și stabilitatea monedei naționale. Anularea restricțiilor poate provoca dificultăți suplimentare”, consideră interlocutorul nostru.
Ieșire „liberală” de capital?
Ce se va întâmpla dacă rezidenților li se oferă „oportunități largi” de a deschide conturi în valută în străinătate? Atunci când o țară transferă mai mulți bani în străinătate (investește în active financiare și nefinanciare și trimite mai multe transferuri de capital) decât primește de acolo, aceasta indică o ieșire netă de capital. Și o astfel de tendință a fost observată.
Soldul contului de capital în prima jumătate a anului 2025, potrivit BNM, a scăzut la 0,90 milioane de dolari, comparativ cu 16,08 milioane de dolari în al doilea trimestru al anului 2024. Acest lucru a fost afectat de o creștere de 3,2 ori a ieșirii nete de capital din sectorul privat până la 26,82 milioane de dolari. Intrările nete de capital în sectorul public au scăzut cu 40,9% până la 5,17 milioane de dolari.
În plus față de ieșirile de capital, potrivit economistului Vladimir Golovatyuk, există și o problemă de eficiență a investițiilor acumulate în țară. Nici aici contul curent nu este în favoarea noastră: „veniturile investitorilor străini în Moldova depășesc semnificativ veniturile investitorilor moldoveni, pe care aceștia le primesc în străinătate și mai mult decât atât – acest sold negativ a crescut cu 28%”.
Investitorii străini au primit în Moldova 429 milioane de dolari, inclusiv 350 milioane de dolari în investiții străine directe, în timp ce investitorii moldoveni au primit în străinătate, respectiv, 96 milioane de dolari și 2,5 milioane de dolari. „Apropo, din nou, pentru prima dată soldul veniturilor primare, care include o parte din remitențele migranților de muncă, precum și veniturile din investiții, în T2 2025 s-a dovedit a fi negativ. Adică, veniturile provenite de la migranți erau deja insuficiente pentru a acoperi veniturile pe care le primesc investitorii străini în Moldova. Deoarece veniturile de la migranți sunt în scădere, în timp ce veniturile investitorilor străini sunt în creștere”, spune Golovatiuc.
Doar granturile pentru Moldova au crescut. Granturile pentru guvern au totalizat 209 milioane de dolari, pentru organizațiile neguvernamentale 126 milioane de dolari și au crescut cu 57% în total, dar asta nu a ajutat. Deficitul de cont curent a crescut și a crescut semnificativ.
Potrivit datelor preliminare, în al doilea trimestru al anului 2025, deficitul de cont curent al balanței de plăți a Republicii Moldova a totalizat – 1 005,91 milioane USD, în creștere cu 41,6%, din cauza creșterii semnificative a deficitului comerțului exterior cu bunuri, deteriorării balanței veniturilor primare, precum și a scăderii excedentului balanței serviciilor. În același timp, creșterea excedentului veniturilor secundare a fost insuficientă pentru a acoperi impactul altor componente ale contului curent. Raportul deficitului de cont curent la PIB a fost de -21,1%, cu 4,4 p.p. mai mare decât în trimestrul II 2024.
Astfel, consolidarea dezechilibrului comerțului exterior este principalul, dar nu singurul motiv al creșterii deficitului de cont curent al balanței de plăți. Problemele la exportul de servicii, precum și insuficiența altor venituri pe care Moldova le primește din străinătate au avut, de asemenea, un impact.
În spatele creșterii deficitului de cont curent se află în principal probleme economice, în primul rând, în sectorul economiei orientat spre export. Totuși, există o secțiune interesantă a acestei probleme, explică Vladimir Golovatiuc.
Investițiile străine acumulate în capitalul entităților economice au crescut cu 27% pe parcursul a 2 ani. În același timp, exportul de RM a scăzut cu 22% în aceeași perioadă. În continuare. Veniturile investitorilor străini din investițiile străine directe au totalizat 350 de milioane de dolari în prima jumătate a anului 2025, ceea ce este cu 32% mai mult decât veniturile lor în primele șase luni ale anului 2023.
Astfel, eficiența investițiilor străine, în ceea ce privește rezolvarea problemelor de cont curent ale balanței de plăți, este extrem de scăzută – volumul investițiilor acumulate crește, veniturile investitorilor cresc, în timp ce exporturile scad și deficitul de cont curent crește.
Poate că investițiile „se duc” în locul greșit? Doar 21% din investiții sunt investite în capitalul întreprinderilor producătoare și agricole. Dacă luăm în considerare și sectorul IT, obținem că doar 26% din totalul investițiilor acumulate aparțin sectoarelor economiei orientate spre export, ceea ce este extrem de scăzut. „Astfel, o problemă importantă este structura sectorială irațională a investițiilor, inclusiv a investițiilor străine”, arată expertul.
