Oleg Garizan
Nu am reușit să aflăm câte primării din Moldova trăiesc astăzi din bugetul vechi. Congresul Autorităților Locale (CALM) nu dispune de astfel de statistici, iar solicitările către alte autorități nu au primit încă răspuns. Experții, inclusiv CALM, comentează situația în sensul că legislația prevede astfel de situații, iar primăriile pot lucra pe bugetul anului precedent.
Într-adevăr, Legea privind finanțele publice locale prevede: „Dacă bugetul unei unități administrativ-teritoriale (UAT) nu este aprobat până la 31 decembrie, finanțarea cheltuielilor se efectuează lunar în proporție de 1/12 din suma cheltuielilor … din exercițiul bugetar precedent, în limita resurselor financiare disponibile, până la aprobarea noului buget”.
Cu toate acestea, o altă dispoziție a legii prevede: „În cazul în care bugetul ATE nu a fost aprobat înainte de începerea exercițiului bugetar, executarea transferurilor cu destinație generală … se suspendă până la aprobarea bugetului”. Adică transferurile care sunt date primăriilor pentru dezvoltare socio-economică. Și acesta este un dezavantaj semnificativ care împiedică localitățile să se dezvolte.
Deși Chișinăul a continuat să implementeze proiectele lansate în anii precedenți, în pofida lipsei unui buget aprobat, problema a fost că nu a putut să primească fonduri pentru investiții capitale și să inițieze noi proiecte pentru care finanțarea este prevăzută în bugetul de stat.
Primăria Capitalei a susținut că programele planificate, de la mic la mare, sunt implementate în municipiu conform planului, nu există întârzieri la plata salariilor, iar datoriile nu se acumulează. Iar Primăria dispune de fonduri suficiente până la sfârșitul anului 2025. Într-adevăr, capitala noastră, spre bucuria chișinăuienilor, seamănă astăzi cu un șantier și nu există scandaluri cu neachitarea fondurilor.
Cu toate acestea, după cum s-a dovedit, există multe proiecte de natură socio-economică în capitală și suburbiile sale, planificate pentru a fi implementate, dar care nu au început din cauza bugetului neaprobat. Este vorba despre repararea și izolarea termică a clădirilor instituțiilor medicale și de învățământ, crearea infrastructurii sportive, îmbunătățirea curților și repararea drumurilor.
Primăria Chișinău a trebuit să rezolve de urgență, împreună cu autoritățile centrale, problema transferului fondurilor (100 de milioane de lei) pe care guvernul le-a alocat municipalității la rectificarea bugetară. Fondurile erau destinate hrănirii elevilor din clasele 5-12 începând cu 1 septembrie anul curent. Fără un buget aprobat, procedura de transfer a devenit complicată. Prin urmare, acestea au fost trimise direct la școli.
În plus, există o diferență semnificativă între anul trecut și anul acesta în ceea ce privește cheltuielile. Tarifele la energie au fost majorate în timpul iernii. Creșterea a fost de la 40% la 70%. Costurile municipalității capitale au crescut, de asemenea. Pentru a le acoperi, unele proiecte au trebuit să fie înghețate. Numai în primele două luni ale acestui an, aceste cheltuieli au crescut cu 400 de milioane de lei. Deși municipalitatea a fost rambursată de la bugetul de stat, aceasta a fost o pierdere suplimentară de timp și efort.
În timpul pregătirii acestui material, a fost exprimată în mod repetat opinia că bugetul capitalei nu este adoptat din cauza alegerilor. Anul trecut – din cauza alegerilor prezidențiale, anul acesta – din cauza alegerilor parlamentare. Dacă este așa, este greu de afirmat, dar toată vara chestiunea privind adoptarea bugetului pentru anul curent în consiliul muncipal nu a fost pusă din cauza absenței complete a consensului. Ultima ședință în care a fost discutată a avut loc pe 20 mai anul curent. Atunci consilierii au căzut de acord asupra unui singur punct de pe ordinea de zi, după care s-a declarat pauză până la următoarea ședință. La 27 mai anul acesta, aceștia nu au avut cvorum.
Astăzi, alegerile sunt de domeniul trecutului și este posibil ca proiectul de buget să fie luat în considerare încă de săptămâna viitoare. Acesta este gata și parametrii săi sunt disponibili pe site-ul web. Problema este că condițiile consilierilor, care sunt motivul pentru care bugetul nu a fost încă adoptat, rămân aceleași.
Din discuțiile cu aleșii locali reiese că soluția finală la problema taxei de salubritate, din cauza căreia proiectul de buget pentru 2025 nu a fost aprobat la sfârșitul anului trecut, nu a fost rezolvată. Reprezentanții Partidului Socialiștilor continuă să ceară includerea în buget a cheltuielilor pentru compensațiile la încălzire pentru locuitorii vulnerabili ai Chișinăului. Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) insistă asupra finanțării grupurilor after-school, asistenților personali și sprijinului pentru familiile cu venituri mici.
Această situație cu aprobarea bugetului pentru anul curent nu este doar în Chișinău. În Găgăuzia, de exemplu, în satul Ferapontievca (raionul Comrat), bugetul a fost aprobat doar pentru anul curent. La fel ca și în satul Aluat (raionul Taraclia). Iar satul Copceac (raionul Ceadîr Lunga) încă funcționează cu bugetul vechi. Cel mai probabil, în Moldova există mult mai multe astfel de primării.
„Am reușit să minimizăm pierderile bugetare datorită faptului că la începutul anului consiliul a aprobat separat principalele proiecte legate de dezvoltarea rurală”, spune primarul satului Copceac v. Oleg Garizan, primarul satului Copceac. – Am prevăzut această evoluție și am luat măsuri. Când vine vorba de proiecte specifice care rezolvă probleme stringente ale sătenilor, este mai dificil să votezi „împotrivă”. Dar nu toate primăriile au specialiști cu experiență care ar putea găsi o soluție într-o astfel de situație”.
– Din păcate, incapacitatea de a găsi compromisuri, urmărind interese partizane înguste sau ambiții personale, a devenit o tendință care trebuie studiată și analizată pentru a nu deveni ostaticii ei”, continuă el. – Această situație duce la blocarea și sabotarea deciziilor importante, astfel încât este necesar să se caute o cale de ieșire din această situație.
Există o prevedere în legislația noastră privind administrația publică locală, conform căreia consiliul local este dizolvat. Acest lucru se întâmplă dacă „timp de șase luni consecutive nu a luat nicio decizie, indiferent de numărul de ședințe organizate”. În același timp, parlamentul este dizolvat automat dacă nu poate aproba guvernul.
„Ar putea fi util să luăm în considerare opțiunile pentru a rezolva această problemă pe cale legislativă”, spune Oleg Garizan. – Putem crește gradul de responsabilitate al consilierilor prin stipularea acestuia în Legea privind administrația publică locală. Sau atribuțiile primăriei, așa cum se întâmplă în Turcia, de exemplu. Dar, în orice caz, problema trebuie rezolvată pentru a reduce influența factorului subiectiv.
