Surya Jayanti
„Cel mai recent, la 28 septembrie, partidul președintei moldovene Maia Sandu a câștigat alegerile parlamentare la o diferență mică, cu doar 50,17% din voturi, un rezultat important pentru visul Moldovei de a adera la Uniunea Europeană. Dar există obstacole, în special lista lungă și în creștere de procese intentate de investitori străini nemulțumiți care susțin că eforturile lor de a face afaceri în țară au fost blocate de corupție și de lipsa de respect pentru statul de drept. Acesta ar putea fi un obstacol”, susține analistul UA.
Expertul citează exemple de astfel de litigii. La 6 octombrie 2025, a fost selectată o comisie de arbitraj pentru procedura companiei americane Park Avenue Capital LLC împotriva Moldovei.
Cazul va fi soluționat de Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) al Băncii Mondiale, care examinează litigiile dintre investitorii străini și statele suverane care decurg din tratatele internaționale de investiții. Cazul se referă la nereînnoirea de către Moldova a unui contract între MoldData, deținută de stat, și Park Avenue Capital, prin unitatea sa medicală MaxMD. Pe lângă o cerere mare de despăgubiri, în joc este și utilizarea domeniului „.md”, care este utilizat pe scară largă în Moldova. Compania a încercat mai întâi să apeleze la arbitraj în conformitate cu termenii contractului, dar Moldova a blocat acest lucru, astfel încât a trebuit să recurgă la arbitrajul bazat pe tratat – Moldova este parte la Convenția ICSID.
Dar asta nu este tot. În această vară, Moldova a pierdut un proces în valoare de 997 de milioane EUR (1,16 miliarde USD) la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), inițiat de compania slovenă de agribusiness Seksimp Group SRL.
În timpul procedurii, investitorul străin a aflat că a fost judecat cu succes în instanțele moldovenești fără a fi informat cu privire la fondul cauzei și că toate activele sale din Moldova au fost scoase la licitație fără știrea sa. Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova au respins recursurile Seksimp Group SRL. Într-o decizie din 15 mai, CEDO nu a fost de acord și a hotărât în unanimitate că Moldova a încălcat Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Între timp, este așteptată o hotărâre în cererea de arbitraj a RTI Rotalin Gaz Trading AG, cu sediul în Liechtenstein, împotriva Moldovei, de asemenea în fața ICSID.
Societatea reclamă exproprierea parțială de facto a activității sale de distribuție a gazelor naturale, care era singurul concurent al Gazprom din Rusia pe piața moldovenească. Până în prezent, guvernul a refuzat să plătească jumătatea sa din costurile de arbitraj, astfel cum prevede Tratatul privind Carta Energiei (TCE) la care Moldova este parte.
În același timp, guvernul continuă să urmărească recuperarea amenzii în instanțele locale, în ciuda unei ordonanțe a ICSID împotriva executării.
De asemenea, Moldova a revocat licența de furnizare de gaze a companiei și a aplicat acesteia o amendă de 2,9 milioane de dolari, cea mai mare din istoria țării, pentru profituri pe care guvernul le-a considerat excesive la începutul anului 2023 – după ce luptele din Ucraina au dus la creșterea prețurilor gazelor în Europa.
Deși arbitrajul se referă de fapt la tarifele de distribuție a gazelor naturale și la rentabilitatea investițiilor făcute în urmă cu aproape două decenii, guvernul susține că Rotalin a încălcat legislația moldovenească prin suprataxarea consumatorilor și apoi prin refuzul de a furniza gaze la prețuri mai mici decât costurile în timpul stării de urgență din țară, în urma izbucnirii războiului ruso-ucrainean.
Incidente între guvernul moldovean și investitori au avut loc și anterior.
În 2023, ICSID a acordat despăgubiri în valoare de 2,1 milioane de dolari sau restabilirea activității fără taxe vamale a unui investitor pentru încălcarea de către Moldova a unui tratat comercial bilateral cu Franța. Moldova a refuzat să plătească, ceea ce a determinat noi procese în Statele Unite pentru executarea hotărârii, care a ajuns acum la 50 de milioane de dolari.
În 2013, un tribunal s-a pronunțat în favoarea investitorului într-o cerere în valoare de 46 de milioane de dolari introdusă în temeiul TCE de către o companie energetică după ce întreprinderea de stat nu a executat contractul, iar cererea continuă să fie judecată în paralel la Tribunalul Districtual al SUA din Washington, D.C., și la Curtea de Casație din Franța.
În 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că Moldova a încălcat Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale într-un caz intentat de compania americană și bahamiană Bimer SA pentru închiderea ilegală a activității sale.
Moldova a suferit pierderi similare în alte instanțe și arbitraje internaționale, iar reticența obișnuită a țării de a onora deciziile conduce adesea la proceduri ulterioare de executare.
„Un număr suficient de procese intentate de investitori sau de cazuri de neplată, de retrogradări ale ratingului de credit sau chiar doar o deteriorare a reputației ar putea constitui un obstacol în calea statutului de candidat la UE al Moldovei”, sugerează Surya Jayanti.
Consecința cea mai evidentă și imediată a acestei istorii de litigii privind investițiile a fost dificultatea Moldovei de a atrage capital străin – bani care sunt necesari cu disperare pentru stabilizarea țării.
Până la 8 % sau mai mult din produsul intern brut al Moldovei provine din ajutor extern, iar aproape 13 % din remitențe. Acest lucru face ca cea mai săracă țară din Europa să fie vulnerabilă la fluctuațiile politice și sporește probabilitatea unui exod al creierelor exact atunci când are cea mai mare nevoie de talente locale. Dezvoltarea unor sectoare economice interne solide este crucială, dar acest lucru devine o provocare, având în vedere că investitorii străini rămân, pe bună dreptate, circumspecți față de problemele notorii ale Moldovei în ceea ce privește corupția și statul de drept.
În 2024, clasamentul țării în Indicele de Percepție a Corupției al Transparency International este de doar 43 din 100, situând-o pe locul 76 din 180 de țări.
La fel de îngrijorător este și impactul pe care l-ar putea avea asupra șanselor de aderare la Uniunea Europeană procesele și refuzul Moldovei de a-și onora obligațiile care decurg din acordurile de investiții și din deciziile tribunalelor.
Îmbunătățirile substanțiale și măsurabile în lupta împotriva corupției și a statului de drept sunt o cerință a criteriilor de la Copenhaga care reglementează aderarea la UE.
În ciuda progreselor remarcabile înregistrate în ultimii ani, Moldova mai are un drum lung de parcurs. Țara se află încă pe locul 64 din 142 în Indexul statului de drept al Proiectului mondial pentru justiție și pe locul 48 din 190 în Indexul Băncii Mondiale privind ușurința de a face afaceri.
Astfel, în cazul în care Moldova nu reușește să onoreze deciziile diverselor proceduri de arbitraj în curs legate de contractele la care este parte, nerespectarea acestora ar putea afecta ratingul de credit al țării și, la rândul său, șansele acesteia de aderare la UE. În prezent, Moldova are un rating mediu de B în rândul principalelor agenții de rating, ceea ce înseamnă că ratingul se situează sub investment grade, iar riscul de neplată este peste medie.
Ratingurile de credit în sine nu sunt un criteriu de la Copenhaga, dar UE a învățat din experiența amară a crizei din zona euro din 2008-2010 că acceptarea de noi membri ai UE fără o situație monetară și economică suficient de stabilă se poate transforma în probleme.
În consecință, aceste criterii cer ca un candidat la aderarea la UE să aibă o „economie de piață funcțională” și „capacitatea de a face față presiunilor concurențiale și forțelor pieței”. La rândul lor, acestea necesită, printre altele, un mediu de afaceri favorabil, suficient capital uman și financiar, un rol proeminent pentru IMM-uri și reziliență economică generală.
Evaluările sunt efectuate de Comisia Europeană, însă toate cele 27 de state membre ale UE trebuie să fie de acord să participe.
Un număr suficient de procese intentate de investitori sau de cazuri de neplată, de retrogradări ale ratingului de credit sau chiar doar o deteriorare a reputației ar putea constitui un obstacol în calea aderării Moldovei la UE. Realitatea politică este că orice țară din UE are drept de veto. În practică, acest lucru ar putea însemna că oponenții aderării Moldovei vor folosi orice pretext pentru a o bloca.
Acceptarea în UE a celei mai sărace și mai instabile țări din Europa din punct de vedere energetic și a celei mai afectate de intervenția Rusiei (după Ucraina, desigur) nu este o sarcină ușoară. Țările UE mai bogate încă se plâng că au salvat Grecia de trei ori între 2010 și 2015, pentru un total de 330 de miliarde de dolari.
Dacă Moldova dorește să își îmbunătățească șansele și să profite de impulsul post-electoral, este mai înțelept să atragă investitori decât să rămână pe dinafară. Ca urmare, viitorul său economic și politic va fi mai luminos, conchide Surya Jayanti.
