Alexandru Muravsсhi
Potrivit datelor preliminare ale BNM, în primul trimestru al anului 2025, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova a crescut de 2,3 ori față de anul precedent, ceea ce reprezintă 25,8 la sută în raport cu PIB. Acesta este de peste un miliard de dolari, în timp ce cu un an în urmă era de 447,72 mil. dolari. Astfel, balanța comerțului exterior își pierde stabilitatea, a declarat economistul Vladimir Golovatiuc.
„Datele privind balanța de plăți confirmă pe deplin concluzia cu privire la stagnarea crescândă a economiei noastre. Lipsa catastrofală de bunuri de producție internă înseamnă că economia trăiește tot mai mult de pe urma restului lumii”, spune economistul. – Principalul motiv al acestei situații este creșterea record a deficitului comerțului exterior cu bunuri – cu 50 %. Importurile au depășit din nou exporturile cu un record de 3,4 ori. În urmă cu un an – de 2,4 ori. Orice impact va fi suficient pentru a provoca un colaps”.
Potrivit expertului, aceasta înseamnă posibilitatea unei crize bruște în sistemul financiar, o inflație necontrolată, o scădere bruscă a monedei naționale, turbulențe pe piața valorilor mobiliare, pe piața valutară etc.
„După toate criteriile, un deficit de cont curent de 25,8 % din PIB depășește cu mult sustenabilitatea. O țară cu un deficit de cont curent de peste 7% din PIB este considerată potențial nesustenabilă. În situația noastră, orice șoc extern sau intern este suficient pentru a perturba echilibrul activelor și pasivelor țării. Așa cum s-a întâmplat în criza din 1998, când riscurile de instabilitate financiară s-au materializat”, spune expertul.
Schimbarea masivă este însoțită de o slăbire a poziției investiționale internaționale a Moldovei. La 31.03.2025, aceasta a constituit -6.037,33 milioane USD (sau 33,0% din PIB), după ce a crescut cu 8,0%. Scăderea poziției activelor financiare externe a fost influențată de diminuarea creditelor comerciale și avansurilor – cu 8,3%, activelor de rezervă – cu 0,8% și împrumuturilor – cu 5,5%. În același timp, investițiile de portofoliu au înregistrat o creștere cu 25,2% (+23,05 mil. dolari SUA), care se reflectă în dinamica poziției valorilor mobiliare ale nerezidenților în portofoliul băncilor licențiate din Republica Moldova.
Această divergență este însoțită de reducerea vânzărilor de valută de către exportatori, care deja suferă de pe urma deprecierii cursului de schimb. Susținerea cursului de schimb al leului de către exportatori și remitențele din străinătate slăbește. Rezervele valutare acumulate în ultimii ani, comparabile încă cu veniturile la export pe 5 luni, nu sunt nelimitate: efectul utilizării acestei rezerve pentru stabilizarea cursului de schimb al monedei naționale ar putea să nu dureze mult, consideră analiștii. După aceea, leul nu va mai deține nimic artificial.
Alexandru Muravsсhi, fost ministru al Economiei, consideră că „încă nu simțim acest lucru – cursul de schimb este stabil, piața internă este plină de bunuri, scăderea producției proprii este compensată de creșterea importurilor, care depășește tot mai mult exporturile. Dar importurile necesită valută, amintește expertul, iar din cauza scăderii exporturilor și a reducerii încasărilor de la cetățenii noștri care lucrează în străinătate, această valută devine din ce în ce mai puțină.
„Ce ne ține pe loc? Ceea ce ne ține pe loc până acum este rezerva considerabilă de valută acumulată de guvernele anterioare. În ciuda sumelor uriașe de împrumuturi externe, rezervele valutare scad sistematic, asigurând stabilitatea monedei naționale pentru a putea plăti datoriile mai ieftin. Și în acest ritm, țara se va afla în curând în cea mai adâncă groapă a crizei financiare”, spune Alexander Muravsky.
MĂRFURI: În primul trimestru al anului 2025, soldul negativ al comerțului exterior cu mărfuri, conform datelor privind balanța de plăți, a totalizat 1 625,72 milioane de dolari și a crescut de la an la an cu 50%. Diferența a fost determinată de o creștere cu 23,1% a importurilor (la 2 316,75 milioane de dolari), în timp ce exporturile de mărfuri au scăzut cu 13,3% (la 691,03 milioane de dolari).
SERVICII: Excedentul comerțului exterior cu servicii a fost de 200,20 milioane de dolari în primul trimestru din 2025 și a scăzut cu 4,8% în cursul anului, ca urmare a creșterii importurilor (+67,66 milioane de dolari), cu 18,9% mai mare decât creșterea exporturilor (+57,51 milioane de dolari). Exporturile de servicii au totalizat 626,05 milioane de dolari și au crescut cu 10,1%. Principalul contributor a fost sectorul IT, care a crescut cu 19,6% până la 181,61 milioane de dolari, adică 29% din total. Urmează exportul de servicii turistice, care a crescut cu 7,5%, la 162,59 milioane de dolari.
GEOGRAFIE: Din punct de vedere geografic, scăderea exporturilor s-a datorat scăderii cu 19,4% (-95,23 milioane $) a exporturilor către UE și cu 24,5% (-16,67 milioane $) a exporturilor către CSI. Exporturile către alte țări au crescut cu 2,4% (+5,81 milioane USD). Cea mai mare contribuție negativă la dinamica exporturilor totale a fost adusă de exportul de produse agroalimentare, care a scăzut cu 15,2% (-68,69 milioane USD). Aceasta s-a datorat scăderii exporturilor de grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală de 3,1 ori (-41,70 milioane dolari), produse alimentare – cu 17,5% (-22,24 milioane dolari), produse vegetale – cu 3,1% (-7,85 milioane dolari). Exporturile de animale vii și produse de origine animală au crescut cu 49,3% (+3,10 milioane de dolari).
IMPORT: În primul trimestru al anului 2025, creșterea importurilor a fost determinată de creșterea expedierilor din UE – cu 22,5% (+277,85 milioane $), din alte țări – cu 28,9% (+165,40 milioane $), în timp ce expedierile din CSI au scăzut cu 11,1% (-8,41 milioane $). În structura importurilor, cea mai mare contribuție pozitivă – 12,7 p.p. – au avut-o livrările de produse minerale (+238,56 milioane dolari), în creștere cu 85,2% în cursul anului. Urmează produsele agroalimentare, al căror import a crescut cu 13,3 la sută (+47,50 milioane dolari), metalele neprețioase și produsele din metal, al căror import a crescut cu 48,9 la sută (+42,91 milioane dolari), vehiculele și echipamentele de transport – creștere de 14,7 la sută (+37,69 milioane dolari), mașinile, aparatele și echipamentele – 12,3 la sută (+37,15 milioane dolari).
sursa: BNM
