Vyacheslav Tofan
Raportul este intitulat „Libertatea presei în Moldova: instabilitate, restricții nejustificate și autocenzură pe fondul unei politici polarizate”.
Toate mass-media din Moldova, indiferent de afilierea lor politică, sursele de finanțare și limba în care sunt publicate, se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv restricții bazate pe o legislație națională vagă, sancțiuni nejustificate lipsite de un proces echitabil și hărțuire, se arată în document.
Acesta documentează riscurile pe care le prezintă pentru mass-media măsurile luate de autoritățile moldovenești, inclusiv impunerea și abuzul de puteri de urgență, în special de la izbucnirea războiului din Ucraina în februarie 2022. Acesta arată modul în care autoritățile au recurs la suspendarea licențelor de radiodifuziune fără transparență și control judiciar pentru a contracara presupusa răspândire a dezinformării de origine rusă și presupusele încercări rusești de a influența ilegal politica moldovenească.
În urma izbucnirii războiului din Ucraina, parlamentul moldovean a declarat stare de urgență, conferind Comisiei pentru Situații de Urgență (CES), un organism nejudiciar, competența de a impune noi reguli pentru mass-media și de a le sancționa. Înainte de expirarea stării de urgență, CE a suspendat licențele de emisie a 12 canale TV și a blocat accesul la zeci de site-uri web, ca răspuns la presupuse amenințări din partea Rusiei.
Puterile extrajudiciare ale CE au expirat simultan cu ridicarea stării de urgență, la 30 decembrie 2023, și au fost transferate Consiliului pentru promovarea proiectelor de investiții de importanță națională (CPIPNI) în temeiul unei legislații adoptate în grabă care, în mod absurd, ar fi trebuit să asigure „integritatea și funcționalitatea pieței energiei electrice”. CPIPNI a revocat licențele fără un proces echitabil, permanent sau temporar, a cel puțin 18 canale de televiziune și radio deținute de persoane și entități de interes pentru serviciile de securitate sau doar suspectate de a fi deținute de astfel de entități datorită unor scheme de proprietate opace.
Un înalt funcționar moldovean a susținut că revocarea pe cale amiabilă a licențelor mass-media a fost o „măsură de război” necesară ca răspuns la amenințările Rusiei în sectorul mass-media, agravată de dificultățile legate de ineficiența și lentoarea instanțelor din Moldova.
Singura opțiune pentru mass-media afectate este de a contesta sancțiunile odată ce acestea au fost impuse. Cele șase canale de televiziune cărora li s-au retras licențele au contestat decizia în instanță. Judecătorul a menținut sancțiunile doar pe baza unei revizuiri procedurale corecte și nu pe baza legalității deciziei din punctul de vedere al respectării de către Moldova a obligațiilor internaționale în domeniul drepturilor omului.
Aceste măsuri extraordinare, împreună cu lipsa de protecție împotriva hărțuirii și cu legislația vagă, au condus la autocenzură chiar și în rândul unor instituții media pro-europene cumpărate „la negru” cu bani europeni sau americani. Reprezentanții a trei astfel de instituții au declarat pentru Amnesty International că le era teamă să spună un singur cuvânt critic despre actualele autorități, de teamă să nu piardă finanțarea străină sau fondul de sprijin pentru mass-media al guvernului local pentru cei care susțin partidul de guvernământ.
„Situația este în mod clar catastrofală. Autoritățile nu ar trebui să pună în pericol libertățile fundamentale”, a scris raportul.
În plus față de adoptarea rapidă a unor noi legi controversate, guvernul continuă să se bazeze pe legislația anterioară, excesiv de restrictivă și vag formulată, care interzice difuzarea dezinformării (fără o definiție clară a termenului) și retransmiterea „programelor audiovizuale de televiziune și radio cu conținut informativ, informațional, analitic, militar și politic” produse în afara unei liste limitate de țări.
„Atunci când guvernul decide că poate ocoli controlul judiciar în aplicarea unor sancțiuni atât de severe precum revocarea unei licențe media și adoptă în grabă o legislație care „legalizează” această abordare, aceasta dăunează tuturor mass-media din Moldova și subminează drepturile omului. Aceasta conduce la autocenzură, suprimă libertatea de exprimare și îngreunează accesul la căile de atac legale. Astfel de măsuri contravin direct legislației internaționale privind drepturile omului și ar trebui anulate imediat”, a declarat Veaceslav Tofan, director executiv al Amnesty International în Moldova.
În schimb, Petru Macovei, președinte al Asociației Presei Independente din Moldova și membru al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării, consideră că măsurile luate de autorități sunt justificate.
„Nu sunt de acord cu afirmațiile că a apărut autocenzura în toate mass-media din Moldova. Poate acest lucru se poate spune despre unele publicații din Găgăuzia”, a declarat Petru Macovei pentru Logos Press. – De asemenea, consider că închiderea unui număr de instituții media a fost justificată din punct de vedere legal și nu a afectat pluralismul de opinii din Republica Moldova.
Anterior, autoritățile moldovenești au fost criticate de Comisia Europeană și Departamentul de Stat al SUA pentru acțiunile lor excesiv de dure față de mass-media moldovenească.
Cu toate acestea, în timp ce era încă candidat la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu a declarat într-o audiere parlamentară că „nu am întâlnit o presă mai independentă, în toate sensurile – atât în sensul bun, cât și în sensul cel mai incomod pentru un politician – decât în Republica Moldova”.
Deci, în această chestiune, opiniile comunității internaționale și ale autorităților moldovenești nu coincid categoric. Iar acestea din urmă, potrivit informațiilor scurse, pregătesc o nouă rundă de măsuri restrictive împotriva celor care încearcă să le critice, în special pe rețelele sociale.
