În noaptea de 18 spre 19 mai, pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău a fost depistat cadavrul unei minore de 15 ani. Conform datelor preliminare ale poliției, fata a căzut de la etajul superior al unui bloc de locuințe. Cu puțin timp înainte de deces, adolescenta ar fi lăsat un mesaj de adio pe rețelele sociale, mulțumindu-le celor care „i-au făcut viața mai frumoasă”.
În spațiul public a ieșit imediat la suprafață o versiune neoficială, dar extrem de îngrijorătoare: fata ar fi putut fi victima unui bullying sistematic. Cunoscuta bloggeriță și prezentatoare TV Vlada Boțan — absolventă a aceleiași școli în care învăța minora decedată — a recunoscut public că, la vremea sa, ea însăși a fost supusă unei hărțuiri între pereții acestei instituții de învățământ.
Antreprenorul Artem Goloborodico, care afirmă că fata locuia în același bloc cu el, acuză direct un profesor de bullying și chiar îi dă numele și prenumele, menționând că există „un mare semn de întrebare” legat de atitudinea colectivului pedagogic și a directorului școlii.
„În doar câteva zile mi-au scris zeci de părinți care se tem pentru copiii lor, părinți care povestesc cum copiii lor sunt hărțuiți în școală. Acesta este un apel către Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne al Moldovei. Trebuie efectuată o verificare complexă a acestui liceu și a acestui profesor”, a scris el pe o rețea socială.
De data aceasta, tăcere?
Pe rețelele sociale crește vertiginos un val de revoltă publică. Cetățenii cer controale totale, subliniind că acest incident a devenit un adevărat test de competență profesională pentru Ministerul Educației și Cercetării. Cu toate acestea, conducerea nu a comentat deocamdată în niciun fel cele întâmplate. În tot acest timp, ministerul este ocupat cu activitățile din cadrul Săptămânii Educației.
Această poziție contrastează puternic cu evenimentele din aprilie 2022, când, după sinuciderea unei adolescente transgender din cauza bullying-ului, reacția a fost imediată. Atunci, deputatul Radu Marian a cerut ferm Ministerului Educației să accelereze aprobarea regulamentului cu privire la combaterea fenomenului de bullying școlar, iar actualul ministru al educației, Dan Perciun, promitea să monitorizeze personal mersul anchetei și rapiditatea acțiunilor poliției.
Burnout-ul profesional
Viorica Negrei, șefă de direcție în cadrul ministerului, vorbește despre arderea profesională a cadrelor didactice:
„Arderea profesională este o problemă a comunității noastre educaționale, determinată de diverși factori, inclusiv și supraaglomerarea claselor. Și în acest context noi venim cu programe inovative prin dezvoltarea serviciilor de mentorat, prin asigurarea acțiunilor de asistență psihologică. Săptămâna educației este axată anume pe acest domeniu.”
În ceea ce privește combaterea bullying-ului, funcționara declară că au apărut instrumente noi, care nu existau în anii precedenți. Este vorba, de exemplu, despre un proiect în valoare de 2 milioane de lei pentru achiziționarea unui program special de intervenție. Ministerul consideră că această inițiativă are scopul de a reduce riscurile în instituțiile de învățământ și, în special, de a diminua nivelul de bullying și violență în mediul școlar.
Statistici îngrijorătoare
În anul 2023 au fost înregistrate 8 cazuri de suicid în rândul minorilor: 3 victime aveau o vârstă mai mică de 14 ani; 6 băieți și 2 fete. În anul 2024, numărul cazurilor a crescut la 9, toate victimele având o vârstă mai mare de 14 ani: 6 băieți și 3 fete. În primele 9 luni ale anului trecut s-au înregistrat 6 cazuri, dintre care 4 victime aveau o vârstă mai mică de 14 ani: 3 băieți și 3 fete.
Procuratura Generală recunoaște gravitatea situației. Procurorul general adjunct, Sergiu Russu, a declarat deschis în cadrul audierilor din comisia parlamentară pentru drepturile omului despre înmulțirea acestor cazuri, fapt care trezește îngrijorare:
„În ultimul timp avem cazuri îngrijorătoare privind suicidul copiilor. Acum câteva zile am avut informații publice despre un caz nefast din municipiul Chișinău, iar în ziua de duminică am avut un caz de suicid în unul din raioanele de nord ale Republicii Moldova, ceea ce ne determină pe noi ca să ne implicăm activ în investigarea acestor categorii de incidente sau crime, și de fiecare dată procurorii sunt îndemnați să pornească urmărirea penală pe infracțiuni de determinare sau înlesnire a sinuciderii sau pe lipsirea de viață din imprudență sau alte infracțiuni conexe care să asigure verificarea plenară a circumstanțelor acestor cazuri. Ele de cele mai multe ori sunt conectate la o altă problemă, care de asemenea a fost reflectată în raportul Avocatului Poporului — este violența în mediul online și inclusiv violența sexuală.”
Potrivit acestuia, astfel de cazuri sunt adesea legate de o altă problemă gravă — violența în mediul online, inclusiv violența sexuală.
Instrucțiuni și protocoale
De remarcat este faptul că cadrul normativ pentru combaterea acestui fenomen există. Ca întotdeauna, problema constă în aplicarea lui. În anul 2025, prin ordinele Ministerului Educației și Ministerului Sănătății, au fost aprobate două documente importante: Instrucțiunea privind prevenirea comportamentului suicidal în mediul școlar și Protocolul clinic național „Comportamentul suicidal”.
Comentând implementarea acestora, avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, a subliniat:
„Având în vedere sensibilitatea extremă a subiectului și riscul de recidivă a tentativelor în rândul minorilor, încurajez autoritățile competente să monitorizeze atent aplicarea în practică a acestor mecanisme, pentru a preveni formalismul instituțional și reacțiile tardive.”
După cum se menționează în raportul privind respectarea drepturilor omului pentru anul trecut, în primul rând, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Sănătății ar trebui să utilizeze mai activ mecanismele instrucțiunilor de protecție și protocoalele medicale în fiecare școală și spital. Iar cel mai important — să verifice cu strictețe modul în care acestea funcționează în practică, pentru a observa la timp și a salva adolescenții aflați în criză.
În același timp, MAI și Procuratura trebuie să deschidă automat un dosar penal la orice deces suspect al unui copil. Astfel de investigații trebuie să fie corecte, rapide și duse până la capăt, iar anchetatorii sunt datori să colaboreze strâns cu familiile celor decedați, pentru ca adevărații vinovați de hărțuire sau neglijență să nu scape de răspundere.
În cele din urmă, Guvernul trebuie să lanseze un sistem comun de analiză anuală a tragediilor în rândul copiilor. Este important nu doar să se colecteze statistici, ci să se clasifice cazurile pe cauze concrete — fie că este vorba despre bullying, suicid, accidente rutiere sau neglijență parentală —, luându-se în considerare și vârsta, sexul și regiunea. Doar având o imagine completă, statul va putea înțelege care categorii de copii sunt cele mai vulnerabile și încotro trebuie direcționat ajutorul în mod prioritar.
