Capitalele europene nu au reușit să ia măsuri specifice pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile afectate de creșterea prețurilor la energie, a declarat directorul adjunct al Fondului Monetar Internațional, Helge Berger, îndemnând statele membre să se concentreze pe soluții concrete.
„Majoritatea guvernelor ajustează prețurile la energie într-un fel sau altul, iar acest lucru nu ar trebui făcut deloc”, a declarat Berger, citat de Euronews. – Deci, în timp, dacă situația nu se schimbă, ar trebui să acționăm într-un mod mai direcționat”.
FMI critică subvențiile universale care distrug bugetele impuse de mulți membri ai UE și solicită să se țină seama de lecțiile crizei energetice din 2022.
Subvențiile reduc stimulentele pentru sursele alternative de energie
Aproape toți membrii blocului euro au adoptat cel puțin o măsură de denaturare a semnalului prețurilor (plafoane tarifare sau reduceri de taxe), ceea ce, potrivit FMI, reduce stimulentele pentru trecerea la surse alternative de energie. Berger este convins că ponderea din ce în ce mai mare a acestora în aprovizionarea cu energie a continentului este cea care a conferit UE o mai mare rezistență la crize în prezent decât în urmă cu patru ani.
Potrivit FMI, prețul petrolului a crescut cu aproximativ 70% de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, iar prețul gazului în Europa a crescut cu 45% față de nivelul de dinaintea războiului. Creșterea prețurilor a fost mai puțin severă decât în 2022, dar și aceasta va avea un impact major asupra creșterii economice, spun experții.
În aceeași ordine de idei, autoritățile UE și-au exprimat anterior punctul de vedere, făcând apel la statele membre să nu lase criza energetică să se transforme într-o criză financiară. În plus, normalizarea sectorului nu este așteptată prea curând.
