Vladimir Odnostalko, Gabriela Kuneva, Emil Cheban
Aceștia sunt parametrii generali ai proiectului de lege privind MHIF prezentat Parlamentului. În cadrul dezbaterilor asupra proiectului, deputatul PAS Ana Oglinda a caracterizat parametrii bugetului astfel: „Menținerea echilibrului financiar prin prisma echității, transparenței și controlului instituțional”.
Cea mai mare sumă din fondul de bază al MHIF este alocată pentru asistența medicală spitalicească – 8,98 miliarde de lei, cu 4,3% mai mult decât în 2025. Peste 3,9 miliarde de lei (+14 la sută) sunt alocate pentru asistența medicală primară. Peste 2 miliarde de lei sunt planificate pentru serviciile de ambulanță și îngrijire prespitalicească – cu aproape 476 de milioane de lei mai mult decât în acest an. Un total de 1,74 miliarde de lei este prevăzut pentru asistența medicală ambulatorie specializată. Este planificată extinderea accesului la medicamente compensate și preparate medicale, pentru care vor fi alocate 1,4 miliarde de lei. 70 de milioane de lei sunt prevăzute pentru fondul de măsuri preventive, cu 15 milioane de lei mai mult decât în 2025. Serviciile de înaltă complexitate se vor ridica la aproximativ 428 de milioane de lei (+5 milioane de lei).
Potrivit Gabrielei Cuneva, deputat al Blocului Alternativa și membru al comisiei parlamentare de resort, creșterea investițiilor nu înseamnă neapărat creșterea eficienței acestora.
„Există disproporții: pe de o parte, investițiile în echipamente scumpe sunt planificate să crească de mai multe ori, iar pe de altă parte, cheltuielile pentru servicii de complexitate ridicată rămân practic neschimbate și scad cu 6% ținând cont de inflație. Este necesar să acordăm mai multă atenție calității, transparenței și controlului achizițiilor”, spune Cuneva.
Prevenirea este mai ieftină decât vindecarea
Deputații subliniază necesitatea unei mai bune dezvoltări a asistenței medicale primare, ceea ce ar permite economisirea a miliarde de lei pe tratamentul în spitale. Populația Republicii Moldova utilizează asistența medicală spitalicească de două ori mai intens decât în țările UE, iar subfinanțarea asistenței medicale primare conduce direct la utilizarea excesivă a serviciilor spitalicești costisitoare. Acest lucru ar trebui luat în considerare la alocarea fondurilor MHIF cu accent pe îngrijirea primară și prevenire.
Vladimir Odnostalco, deputat PSRM, vicepreședinte al comisiei:
„De ce am acordat atenție medicinei primare și la ceea ce se întâmplă acum în raioane? Cele mai mari probleme vin de acolo. De exemplu, 55% din sate nu au un pediatru permanent, ceea ce înseamnă că un copil nu poate primi consult sau asistență medicală în timp util. Ca urmare, ajungem la faptul că în Germania rata mortalității infantile este de 3 copii la 1.000 de nou-născuți, în timp ce în țara noastră este de aproximativ 11,8 la 1.000, mortalitatea sub vârsta de 5 ani este de 12,8. Aceasta este o problemă gravă și o dovadă că managementul, ca să o spunem pe șleau, nu este management. Se pare că abordarea este mai mult centrată pe spital decât pe pacient. Acest lucru trebuie rezolvat.
În același timp, 70 de milioane de lei sunt alocate pentru prevenție în bugetul de sănătate pentru anul viitor. Deși este mai mult decât anul acesta, suma este totuși mai mică decât cea prevăzută de lege – 2% din buget, adică aproape 400 de milioane de lei.
„Eu înțeleg că nu există acești bani. Dar când întreaga societate strigă despre dependența de droguri, alcoolismul de bere în rândul adolescenților, fumatul tutunului, când adolescentele fumează mai mult decât băieții, avem nevoie de bani și, mai ales, de instrumente. Cele care sunt folosite acum nu funcționează”, a declarat Odnostalco.
Noul ministru al sănătății, pentru care prezentarea bugetului MHIF a fost primul test public serios în această funcție, a încercat să „se ridice în picioare” pentru medicina primară.
„Sistemul de medicină de familie și de îngrijire primară din țara noastră este unul dintre cele mai bune din lume, există puține astfel de sisteme. Cu toate acestea, de-a lungul anilor a fost supraîncărcat cu sute de comenzi. Medicului de medicină de familie i s-au încredințat prea multe: femeile însărcinate, tuberculoza, imunizarea și multe alte funcții”, – a remarcat Emil Cheban.
Riscuri pentru personal
În același timp, în buget nu există nicio indexare a salariilor pentru aceștia. Potrivit ministrului, lucrătorii medicali finanțați din sistemul Fondurilor de asigurări obligatorii de asistență medicală, adică aproximativ 45 de mii de persoane, vor primi indexarea salariilor, poate în a doua jumătate a anului: „Când va fi rectificat bugetul. În acest moment, din păcate, nu este planificat”.
Vladimir Odnostalco l-a numit „un semnal prost”.
„Doctorul va compensa într-un fel, domnule ministru, și știți asta. Compensarea va fi pe cheltuiala pacientului – și știți foarte bine și acest lucru. Ei vor spune: „Sunt oameni care stau în ministere și primesc bonusuri de 50 la sută pentru integrarea europeană, și ce au făcut ei? Și ce le spuneți?”, – a adresat deputatul o întrebare retorică.
Gabriela Kuneva a mai cerut să se acorde atenție rezolvării problemelor de personal. Deja acum, fiecare al cincilea medic a depășit vârsta de pensionare, iar deficitul de specialiști în îngrijirea primară este deosebit de acut în regiuni. Salariile personalului medical mediu și debutant sunt sub media pe economie. Doar unul din trei absolvenți de medicină continuă să lucreze în sistem.
Gabriela Cuneva:
„Deficitul de personal este unul dintre riscurile critice care pot anula efectul investițiilor de capital planificate.”
Venituri din dobânzi de 3 milioane de lei
În același timp, aproximativ 2 miliarde de lei rămân anual în conturile Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM). Ion Kicu, deputat din partea Blocului Alternativa și fost prim-ministru, a cerut să fie clarificată rata dobânzii la care le depune compania: „Ca să putem compara cu rata dobânzii la care Ministerul Finanțelor împrumută fonduri de pe piața internă, care este de circa 8-9 la sută”.
Directorul general al CNSM, Ion Dodon, a explicat:
„Aceste fonduri sunt folosite în primul rând pentru a acoperi golurile temporare de numerar, în special la începutul anului. Noi avem un grafic de transferuri de la bugetul de stat cu Ministerul Finanțelor. După cum știți, am lucrat cu instituțiile medicale – majoritatea absolută de la instituirea sistemului de asigurări de sănătate – pe principiul plăților în avans: 80 % din volumul planificat de servicii este plătit în avans, iar apoi se efectuează plata finală. Ministerul Finanțelor, prin Trezoreria Statului, plasează temporar resursele libere în conturi purtătoare de dobândă, iar veniturile primite sunt transferate înapoi către fondurile de asigurări obligatorii de sănătate – dacă există o astfel de posibilitate. Veniturile din dobânzi se ridică la aproximativ 3 milioane de lei pe an”.
În general, gestionarea financiară s-a îmbunătățit în ultimii ani, a spus el. Dacă înainte erau asigurate aproximativ 50.000 de persoane în sumă fixă, acum sunt aproape de trei ori mai multe. Acesta a fost rezultatul implementării unui nou sistem de informare și al informării active a cetățenilor.
Cu toate acestea, cetățenii au încă întrebări, în special în ceea ce privește asigurarea diasporei. Încă o dată, CNAM explică: „Persoanele care locuiesc permanent pe teritoriul Republicii Moldova – în calitate de cetățeni angajați – sunt obligate să fie asigurate, fie la o sumă fixă, fie pe cheltuiala statului. Persoanele care stau în afara țării mai mult de 183 de zile pe an nu sunt obligate să fie asigurate. Cu toate acestea, ele au dreptul – garantat de stat – de a fi asigurate în Moldova. Păstrarea acestui drept a dus la anumite manipulări”.
La 1 ianuarie, sistemul MHI din Moldova va împlini 22 de ani. În fiecare an se confruntă cu aceleași critici privind subfinanțarea. Cu toate acestea, nimeni nu a propus încă ceva mai bun. Având în vedere starea deplorabilă a economiei și lipsa catastrofală de resurse din țară, acest buget este probabil singurul realist. Poate că acesta este motivul pentru care nimeni nu a îndrăznit să voteze împotriva sa.
Priorități – în favoarea centrului
Bugetul pentru 2026 al Caselor de Asigurări Obligatorii de Sănătate aprobă 240 de milioane de lei pentru modernizarea spitalelor, dar această sumă este alocată doar pentru cinci instituții mari. Sunt programate pentru renovare clădirile Institutului de Urgență, Institutului de Cardiologie, Institutului Mamei și Copilului, Spitalului Clinic Republican și Onco-Institutului. Se pune întrebarea: oare această decizie nu este legată de faptul că spitalele raionale ar fi avut timp să „crească burta”? Ar trebui să înceapă să se îngrijoreze sau nu încă? Adrian White, președintele Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie, a subliniat „legătura cauză-efect” în parlament și a promis că va reveni ulterior asupra problemei spitalelor raionale: „După ce domnul ministru își va prelua mandatul, după votarea bugetelor, vom discuta în detaliu toate măsurile care trebuie luate și implementate împreună”.
Ministerul Sănătății a promis Logos Press un comentariu pe această temă. Până atunci, suntem nevoiți să ne raportăm la cuvintele ministrului Emil Cheban de la tribuna Parlamentului.
Emil Ceban, ministrul Sănătății:
„Prioritatea de finanțare a fost acordată celor mai mari cinci spitale. Pentru regiuni sunt prevăzute aproximativ 300 de milioane de lei – 200 de milioane de lei de la bugetul de stat și 100 de milioane de lei de la Compania Națională de Asigurări de Sănătate. Vom lucra și acolo, dar prioritatea va fi stabilită în funcție de nevoile anumitor spitale. În același timp, va fi continuată dezvoltarea sistemului spitalicesc”.
