Serghei Temrin
El a mai spus că sunt posibile mici ajustări ale documentului fiscal. „În varianta inițială a proiectului, comerțul nu era inclus în lista activităților economice ai căror reprezentanți puteau beneficia de cota zero de impozit pe venit, care era în vigoare de doi ani pentru sectorul IMM”, a spus Radu Marian. – Guvernul a organizat discuții pe această temă. Cred că la lectura a doua a proiectului de lege, vom lua în calcul această posibilitate și pentru societățile comerciale cu o cifră de afaceri de până la 50 de milioane de lei pe an. Aceasta este cea mai importantă schimbare posibilă. De asemenea, studiem problema impozitării salariilor șoferilor de taxi, pentru care acum este în vigoare un regim special. S-a propus trecerea acestora la impozitarea standard. Analizăm și această inițiativă.
Principalele modificări fiscale și comentariile la acestea au fost deja transmise către Logos Press. Experții sunt de acord că absența schimbărilor majore în acest an, inclusiv pachetul aprobat în vară de parlamentul precedent, precum și amendamentele de natură editorială oferă întreprinderilor un pic de răgaz și stabilitate. În plus, acestea îmbunătățesc în general legislația, deși sunt implementate fără discuții publice serioase ale comunității profesionale și de afaceri. În acest sens, mediul de afaceri își amintește încă de calendarul legislativ și de propunerea acestuia de a planifica și implementa modificări fiscale semnificative la fiecare trei ani.
Principalele modificări din proiectul propus se referă la creșterea pragului de înregistrare ca plătitor de TVA și la menținerea ratei zero a impozitului pe venit pentru profiturile nedistribuite în 2026. De asemenea, menținerea regimului actual de accize la importul de automobile și amânarea punerii în aplicare a TVA până după aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.
În acest context, sunt anulate prevederile legale privind „livrarea de autoturisme și alte autovehicule clasificate la poziția de mărfuri 8703 în baza contractelor de leasing financiar încheiate înainte de 1 ianuarie 2026”. La fel ca și prevederile privind restituirea sumei accizelor pentru soldurile vândute după 1 ianuarie 2026.
În plus, se propune revizuirea anumitor concepte din Codul fiscal. Și anume, să se prevadă într-o nouă formulare alineatul (38) de la articolul 5 din Codul fiscal referitor la conceptul de „campanie promoțională”.
În prezent, definiția prevede că „O campanie promoțională este o modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunțate public și desfășurate pentru o perioadă limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câștiguri”.
După cum se menționează în nota explicativă a proiectului de lege, noua formulare a termenului „campanie publicitară” este propusă din cauza neconcordanței actualei formulări cu programele dezvoltate de comunitatea de afaceri pentru stimularea vânzărilor și plăților fără numerar. În același timp, potrivit autorilor proiectului, campaniile publicitare nu ar trebui să fie limitate în timp, ci ar trebui să fie acțiuni de promovare a bunurilor/serviciilor rezultate din practicile comerciale desfășurate de contribuabili.
„Modalitatea de promovare a vânzărilor prin acordarea de bonusuri, cashback, bonificații și alte instrumente de stimulare a devenit generalizată în ultimii ani în Republica Moldova. STS a atras atenția asupra acestor plăți din cauza lipsei prevederilor de reglementare în legislația actuală”, spune Serghei Temrin, directorul companiei de audit Accept. – Modificările propuse clarifică aplicarea legislației în astfel de cazuri. De exemplu, termenul „campanie publicitară” este utilizat în ceea ce privește impozitul pe venit în articolul 20 din Codul fiscal, care prevede câștigurile din campaniile publicitare ca sursă de venit neimpozabilă. În același timp, valoarea fiecărui câștig nu trebuie să depășească valoarea scutirii personale stabilite la articolul 33 din CT”.
În ceea ce privește TVA, articolul 97 din CT va fi completat cu dispoziția conform căreia „valoarea unei livrări impozabile se reduce cu valoarea reducerilor de preț acordate clienților sub formă de reduceri, rabaturi, bonusuri, puncte valorice (pentru fidelizare) sau alte forme de reduceri”. Conform notei explicative la proiect, scopul acestei clarificări este de a stabili o abordare unificată și de a evita interpretările duble și ambigue în ceea ce privește TVA în cazul acordării de diverse stimulente pentru stimularea vânzărilor.
În plus, potrivit proiectului, articolul 24 din CT se modifică pentru a adăuga că „este permisă deducerea cheltuielilor plătite de contribuabil în cursul perioadei fiscale sub formă de cotizații de intrare și de membru ale patronatelor, fundațiilor și altor asociații care reprezintă activități antreprenoriale. Limita deducerii este de 0,15% din masa salarială sau din valoarea cotizațiilor până la maximum două salarii medii lunare pe economie, prognozate și aprobate de guvern pentru anul în care au fost plătite”.
