Vasile Costiuc, președintele fracțiunii Democrația Acasă, a vorbit despre motivele pentru care țara sa a fost inclusă în listă:
„De mai bine de un deceniu suntem pe lista neagră a unei importante organizații internaționale din cauza numeroaselor încălcări comise de navele care arborează pavilionul Republicii Moldova. Am să vă dau câteva exemple ca să știți: interceptarea drogurilor în 2018-2019, incendiu și explozie în Beirut în 2020 – navă sub pavilion moldovenesc, transport de arme în 2019, reținerea unei nave în Italia în 2019. Toate aceste cazuri au dus la includerea noastră pe această listă.”
Directorul Agenției Maritime, Igor Zaharia, a confirmat faptul existenței dosarelor penale și faptul că Moldova cooperează cu structurile internaționale competente pe aceste cazuri.
„Atât Agenția Maritimă, cât și organele de drept cooperează cu Interpolul și cu gărzile de coastă ale țărilor care au efectuat arestările, deoarece convențiile internaționale stipulează că în marea liberă, statul de coastă poate aborda o navă doar cu acordul statului de pavilion. Moldova a fost întotdeauna cât se poate de deschisă – una dintre cele mai deschise. Atât atunci, cât și acum, toate navele care sunt înregistrate trec printr-un filtru. În prezent, Moldova este implicată în diverse inițiative legate de lupta împotriva transportului ilegal de mărfuri și controlul navelor sau agenților economici supuși sancțiunilor internaționale. Lucrările sunt în desfășurare… Într-adevăr, au fost inițiate cauze penale pe aceste episoade. Care este rezultatul lor – nu pot spune încă”, a spus Zaharia.
Și Mircea Pașcuță, secretar de stat în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a confirmat existența dosarelor penale:
„Cazurile sunt într-adevăr deschise, colegii cooperează. Trebuie să înțelegem că aceste probleme depășesc cadrul național, sunt la nivel internațional.”
Potrivit vicepreședintelui Parlamentului Vlad Batrîncea, până acum societatea a aflat despre aceste fapte doar din presa internațională.
„Din presa internațională aflăm multe cazuri când sunt transportate mărfuri sub pavilion moldovenesc care nu au nicio legătură cu țara noastră sau cu mărfurile autorizate pentru transport”.
După cum a scris deja Logos Press, directorul Agenției Maritime, Igor Zaharia, a declarat anterior că principalul motiv pentru întârzierea procesului de retragere a Moldovei din „lista neagră” a Memorandumului de la Paris privind securitatea maritimă este lipsa de personal și salariile mici ale specialiștilor agenției.
În luna aprilie a acestui an, a fost aprobată o foaie de parcurs cu măsurile necesare, însă, din cauza resurselor financiare insuficiente, evenimentele se desfășoară lent. În primăvara anului viitor, autoritățile promit să prezinte primul raport privind modul în care Moldova iese de pe lista neagră a Memorandumului de la Paris, pe care a fost plasată în 2018 din cauza unui număr mare de încălcări detectate în timpul inspecțiilor navelor care arborează pavilionul său și a întârzierilor frecvente ale navelor.
