Anul trecut, producătorii moldoveni au trimis făină pe piețele externe în volum de 31,8 mii tone (în valoare de 159 milioane lei), în timp ce importurile s-au ridicat la 25,9 mii tone (în valoare de 154 milioane lei).
Cu alte cuvinte, anul trecut Moldova a fost un exportator net de făină, ceea ce este important atât din punct de vedere al volumelor fizice, cât și al indicatorilor valorici. În acest an, țara își păstrează în continuare statutul de exportator din punct de vedere al volumului fizic al livrărilor externe, dar a devenit importator din punct de vedere al valorii monetare a fluxului de mărfuri.
În total, în 2024-25, rulajul de făină în RM a ajuns la 103,5 mii tone, cu o valoare totală de aproximativ 590 milioane lei. În termeni fizici, exporturile încă depășesc importurile, în timp ce în termeni valorici sunt ușor în urma acestora.
Potrivit lui Iurie Rija, expert în agromarketing, dezechilibrul se explică prin faptul că Moldova importă făină la prețuri relativ mari și o exportă la prețuri relativ mici. Astfel, prețul mediu al făinii importate din grâu moale în 2024 a fost de 5,92 lei/kg, în 2025 – 6,821 lei/kg (creștere de 15%). În timp ce prețul mediu al făinii moldovenești exportate anul trecut a fost puțin mai mic de 5 lei/kg, anul acesta – 5,31 lei/kg (creștere de 6,3%). Acest lucru indică faptul că Moldova importă făină de calitate superioară, în timp ce exportă produse din segmentul de preț inferior.
Cifra de afaceri a comerțului moldovenesc este dominată (peste 99%) de făina de grâu moale. Acest lucru indică faptul că industria moldovenească de măcinare a făinii este orientată în principal spre produsele de panificație și de cofetărie, mai degrabă decât spre producția de materii prime pentru paste făinoase (sau produse similare care utilizează făină de grâu tare).
