Diverse aspecte ale funcționării acestui sistem au fost discutate de participanții la conferința tematică organizată de agenția Pria Events.
„Dezvoltarea comerțului electronic urmează digitalizarea țării”, a declarat Valeriu Poia, șeful Direcției Produse și Experiență Digitală din cadrul Agenției e-Guvernare. – În prezent, 65% din serviciile publice au fost digitalizate, iar până în 2030 se planifică să se ajungă la 100% în acest domeniu. Această activitate afectează în paralel și sectorul privat.
În principiu, structura de stat se dezvoltă deja în conformitate cu legile comerțului electronic, copiind sistemul de comerț electronic, în timp ce acesta este mult mai larg, a precizat oficialul.
„Există un portal pentru serviciile guvernamentale – este o piață pentru agențiile guvernamentale. Există sistemul de plată MPay, care include toate instrumentele de plată posibile. Există serviciul de curierat MDelivery, prin care documentele pot fi livrate de alte șase companii, inclusiv Poșta Moldovei, DHL, Nova Poșta etc.”, a spus oficialul. Sunt implicate toate instrumentele informaționale: Viber, Whatsap, Telegram”.
Trei milioane de schimburi de date au fost efectuate prin intermediul sistemului MConnect, o platformă între cetățeni și stat.
Valeriu Poya a cerut să nu fie uitate portaluri precum MCabinet, EVO, MSign și altele și a promis că în curând va fi lansată o bibliotecă online de design disponibilă tuturor.
De asemenea, a doua versiune a EVO, cu un nou portofoliu al identității europene, va fi lansată în curând.
Banca Națională a Moldovei continuă să lucreze la integrarea sectorului bancar în spațiul digital, inclusiv la dezvoltarea identificării și autentificării online a cetățenilor.
Sergiu Deranuta, șeful Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC), a amintit că există și un portal e-petiții unde sunt acceptate reclamațiile online.
În general, ISSPNPC lucrează în două domenii principale: protecția consumatorilor (ex post facto) și supravegherea ex ante a pieței. Aceasta implică controlul la frontieră, la terminalele vamale pentru bunurile care nu respectă legislația sau care pot fi periculoase.
Protecția consumatorilor prevede că bunurile trebuie să fie livrate consumatorului exact așa cum a fost comandat. În plus, supravegherea pieței este menită să stopeze practicile de marketing agresive și incorecte care induc în eroare oamenii.
În anul curent, inspectoratul a primit 169 de petiții, ceea ce reprezintă un record. Au fost efectuate 60 de inspecții asupra acestora, care s-au soldat cu amenzi. În plus, call center-ul a primit 632 de apeluri legate de comerțul electronic, ceea ce reprezintă, de asemenea, o creștere exponențială.
„Acest lucru indică migrarea consumatorilor de la comerțul tradițional la cel online”, a conchis oficialul.
Eugene Rusu, directorul general al AGEPI, a declarat că odată cu comerțul online, problema protecției mărcilor devine foarte complicată. Cu toate acestea, agenția acumulează treptat experiență, principalul lucru fiind că mărcile trebuie să fie înregistrate oficial în țara noastră.
O avocată de la ACI Partners, Dominica Bejan, a declarat că Moldova a creat deja o legislație extinsă care reglementează relațiile în comerțul electronic.
Cumpărăturile online sunt o modalitate convenabilă de a achiziționa bunuri și servicii, dar este important să vă cunoașteți drepturile și obligațiile pentru a evita problemele. Dar este recomandat să vă amintiți următoarele:
- Informații despre vânzător: Verificați dacă site-ul oferă informații clare despre companie (nume, adresă, date de contact).
- Descrierea produsului: Verificați dacă produsul sau serviciul este descris în detaliu (dimensiuni, caracteristici, preț total).
- Prețul final: Verificați dacă sunt incluse taxe suplimentare (transport, TVA, taxe vamale pentru comenzile internaționale).
- Termeni și condiții: Verificați politica de returnare, garanția și condițiile de livrare.
- Dreptul de refuz: aveți la dispoziție 14 zile pentru a returna bunurile fără a oferi un motiv (cu excepția anumitor produse, cum ar fi articolele personalizate sau perisabile). Bunurile returnate nu trebuie să fie în uz.
- Termene de livrare rezonabile: bunurile trebuie să fie livrate în termenul specificat; dacă nu este specificat niciun termen, atunci nu mai mult de 30 de zile.
- Protecția împotriva practicilor frauduloase: vânzătorilor le este interzis să ascundă consumatorului costuri suplimentare sau să furnizeze informații false.
Acestea sunt dispozițiile de bază. Există mult mai multe nuanțe pe care le puteți afla singur sau de la profesioniști, a adăugat avocatul.
În plus, practica este în evoluție. De exemplu, începând cu 20 decembrie 2025, vânzătorii vor avea dreptul de a trimite un document fiscal pe adresa de e-mail sau pe telefonul cumpărătorului.
Bancherul Christian Onica a declarat că băncile dezvoltă chiar produse speciale pentru a simplifica cumpărăturile online.
Ludmila Lavric, reprezentanta unei companii de curierat, a menționat că 90 la sută din achizițiile online sunt plătite după livrare. Adică, banii ajung mai întâi în contul curierului, care apoi îi transferă magazinului online. În consecință, există o nevoie reală de produse financiare care să permită efectuarea rapidă și fără întreruperi a tuturor acestor proceduri, inclusiv operarea terminalelor POS mobile.
De asemenea, ea a remarcat că o mulțime de clienți vin la cumpărături online din cauza ambuteiajelor tot mai mari din Chișinău. Dacă înainte era mai ușor pentru o persoană să meargă la un centru comercial și să aleagă un lucru simțindu-l și probându-l, acum oamenii le comandă, le plătesc și apoi caută o oportunitate de a le returna sau schimba. Acest proces ar trebui simplificat cât mai mult posibil.
Oleg Roibu, General Counsel al retailerului online român EMAG, a declarat că perspectivele imediate de dezvoltare a comerțului electronic sunt legate de implementarea la maximum a inteligenței artificiale: ca răspuns la 2,5 milioane de interogări de căutare pe zi la EMAG, 95% din recomandări sunt deja generate de AI.
Și a adăugat că, potrivit experienței României, 1 loc de muncă în comerțul online creează 7 locuri de muncă în economia reală.
