Ion Sturza
În 2021, când negocierile privind noul program abia începeau, FMI a remarcat că autoritățile moldovenești au înregistrat „progrese lăudabile în reabilitarea sectorului bancar și consolidarea stabilității macrofinanciare”, pentru care au fost „recompensate” cu un nou program de 40 de luni. Măsurile propuse în noul program – dacă sunt organizate în mod corespunzător și puse în aplicare în mod decisiv – ar trebui „să aducă beneficii semnificative pe termen mediu și să elibereze potențialul economic neexploatat al Moldovei”. Dar ceva a mers prost.
Guvernul moldovean a confirmat că tranșa FMI nu a fost transferată în acest an. În consecință, proiectele de amendamente la bugetul din acest an reduc finanțarea externă cu 2 661,3 milioane de lei. „Reducerea încasărilor din fonduri împrumutate pentru susținerea bugetului este condiționată de excluderea ultimei tranșe de 2,9 miliarde de lei ca urmare a finalizării programului de finanțare cu FMI”, a explicat Ministerul Finanțelor.
„Paiață” pentru buget
Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a dat asigurări că Guvernul a pregătit toate măsurile necesare astfel încât absența tranșei de la FMI să nu afecteze stabilitatea bugetară și disciplina financiară a țării.
„Tranșa respectivă nu a fost virată, dar am avut surse suficiente de finanțare. Dacă acordăm atenție ajustării bugetare, avem de fapt o reducere de 300 de milioane de dolari a costurilor serviciului datoriei. Prin urmare, acest lucru nu a devenit o problemă. În această perioadă, pe de o parte, am avut fonduri care ar fi trebuit să rămână în rezervă. Există un împrumut din partea Franței pe baza căruia ne mărim cota de împrumut în condiții care nu sunt mai rele. Există, de asemenea, surse de finanțare în cadrul planului de creștere cu UE. Ne-am asigurat că și fără tranșele de la FMI, finanțarea a avut loc în condiții nu mai rele”, a declarat Adrian Havrilice.
Astfel, 25 de milioane de euro (aproximativ 493,8 milioane de lei) sunt incluse în baza unui acord de împrumut pentru sprijin bugetar, acordat de Agenția Franceză de Dezvoltare. Proiectul de ratificare a acordului de credit în valoare de 25 de milioane de euro, denumit „Programul de tranziție către energia verde”, se află deja pe ordinea de zi a deputaților.
Încercând să explice motivele „restrângerii programului” prematur, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat că Republica Moldova „a avut o perioadă de tranziție în toamnă – alegeri, când există o anumită incertitudine, o situație în care pleacă un guvern, vine altul și prioritățile se schimbă un pic”.
El a confirmat că fondurile care nu au venit din fond au fost găsite din alte surse, interne și externe, „în condiții similare”.
„Ciclul programului nostru anterior s-a încheiat. Au existat anumite divergențe de politică. Misiunea FMI ar trebui să vină în decembrie pentru a evalua ce a fost realizat și ce nu. La urma urmei, FMI acordă împrumuturi în condiții avantajoase în schimbul măsurilor pe care guvernul trebuie să le ia, asupra cărora suntem de acord. Desigur, guvernul face ceea ce consideră important și util pentru popor. Uneori pot exista diferențe serioase de abordare, alteori nu. Misiunea va veni în decembrie, vom vedea ce s-a făcut, ce nu s-a făcut și poate vom relua negocierile pentru un nou acord de program”, a declarat Marian în una dintre emisiuni.
Experții leagă blocarea ultimelor două tranșe ale FMI de faptul că guvernul nu și-a îndeplinit o parte din obligații. În special, potrivit expertului economic Stas Madan, este vorba de neadoptarea legilor privind anularea scutirilor fiscale și extinderea bazei de impozitare, care ar fi trebuit să aducă circa 900 de milioane de lei pe an începând din 2026.
„Guvernul a primit un termen de 30 septembrie 2025 pentru a modifica legislația în consecință. Evident, acest lucru nu a fost făcut, deoarece campania electorală era în desfășurare, iar o astfel de măsură ar fi fost o sinucidere politică. Se ridică o întrebare legitimă la adresa fostului guvern: cum a putut încheia un acord atât de „strălucit”, angajându-se să îndeplinească o condiție atât de nepopulară tocmai într-un moment în care se știa dinainte despre alegeri?”, a comentat Madan pe pagina sa de socializare.
Acest lucru a fost confirmat și de fostul premier Ion Kiku: „Ceea ce au negat în timpul campaniei electorale în declarațiile lor despre introducerea TVA la achizițiile online nu a fost o simplă speculație a opoziției. S-au angajat să o facă de la 1 ianuarie 2026, dar din cauza campaniei electorale, cel puțin în spațiul public, nu i-am văzut aprobând-o – ceea ce este o datorie”, a spus Kiku.
Misiune imposibilă?
Radu Marian nu prevede o revizuire a principalelor taxe în viitorul apropiat: „Nu prevăd o creștere a principalelor taxe – fie că vorbim de TVA sau de impozitul pe venit – în viitorul apropiat. Nivelul nostru al datoriei publice este mai mult decât rezonabil, iar deficitul bugetar este într-o poziție mai bună comparativ cu țările din regiune.”
Cu toate acestea, economistul Vladimir Golovatyuk nu este atât de optimist. În opinia sa, cel mai probabil, anul 2025 va fi capabil să „reziste” în detrimentul rezervelor existente, dar anul 2026 va fi dificil – fără noi programe ale FMI și cu rezerve epuizate, va fi dificil pentru guvern să își îndeplinească toate obligațiile.
„Ultima tranșă a împrumutului, care nu va veni de la FMI, va fi înlocuită prin utilizarea soldurilor acumulate în conturile trezoreriei. Atunci când au fost primite împrumuturi de peste 440 de milioane EUR în iunie și august, o parte din acestea nu au fost utilizate, ci au fost decontate în conturile de trezorerie. Volumul soldurilor din aceste conturi a crescut de la 5,5 miliarde de lei în mai la 11,7 miliarde de lei în septembrie. Amendamentele la bugetul de stat pentru 2025 prevăd că la 31 decembrie vor rămâne în conturi doar 3,3 miliarde de lei. Această sumă este de aproape două ori mai mică decât la începutul anului – 6,1 miliarde de lei. Ținând cont de faptul că în luna ianuarie, în special în primele două săptămâni ale anului, este o acalmie totală, iar cheltuielile, în special pentru salarii, pensii și diverse alocații, trebuie plătite, scăderea soldului la sfârșitul anului este o problemă serioasă”, a declarat Golovatiuc pe rețelele de socializare.
În spațiul public circulă mai multe scenarii – unele mai sumbre decât altele: de la împrumutul de pe piața internă la orice alte surse în orice condiții și până la un eventual refuz de finanțare din partea altor parteneri. Fostul premier Vlad Filat a numit situația un „efect de domino: fără FMI, vor fi zdruncinați și alți parteneri externi”. Primarul Ion Ceban s-a plâns că în spațiul public sunt publicate doar informații fragmentare, care mai degrabă încurcă decât clarifică situația. Iar acest lucru „crește anxietatea și chiar panica în societate”.
Cherchez la femme
Publicul ar dori să primească informații mai substanțiale din partea guvernului, și mai ales din partea premierului Alexandru Munteanu, inclusiv cu privire la cooperarea cu FMI. Fostul prim-ministru Ion Sturza și-a asumat acest rol. El a prezentat motivul „real” care a dus la suspendarea finanțării. Iar acesta se reduce la banale „certuri”.
„Este vorba despre ranchiuna personală a unor angajați ai FMI care nu au reușit să impună anumite decizii conducerii țării, ceea ce eu consider o ingerință în treburile interne. Exemple concrete sunt schimbarea conducerii Băncii Naționale a Moldovei, moștenită de la Plahotniuc, și numirea membrilor Consiliului de Administrație al BNM pe criterii politice. Plus unele modificări legislative care ar limita independența Băncii Naționale. FMI este categoric împotrivă. Schimbarea doamnei Veronica Dragalin (care locuiește în SUA – n.r.) din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție și stoparea reformei promise – lipsă de suport logistic, de clădire, de personal. Acest procuror este cunoscut ca fiind prietenos cu personalul local al FMI. Am putea spune: „Americani cu americani””, a scris Ion Sturza, numind-o o variantă personală.
Și expertul Veaceslav Ionițea punctează acest lucru: „Unul dintre motivele importante pentru care FMI a blocat cele două tranșe – și practic nu există nicio șansă de reluare a negocierilor în decembrie – este legat de situația cu Procuratura Anticorupție. În loc să consolideze această instituție, autoritățile folosesc manipulări precum PACO, încearcă să o subjuge politic și au făcut tot posibilul pentru ca șefa acesteia, dna Veronika Dragalin, să demisioneze. Rezultatul: în loc să consolidăm mecanismele anticorupție, în cele din urmă le slăbim”.
Metamorfozele moldovenești
În acest context, societatea moldovenească a suferit o metamorfoză neașteptată – majoritatea comentatorilor și politicienilor din opoziție au luat partea FMI. Personalități celebre loiale autorităților, dimpotrivă, au început să critice deschis și cu îndrăzneală politica FMI. După cum a remarcat sociologul Doru Petruti, „cei care înainte de alegeri erau niște „cârcotași” încearcă acum să explice cât de rău și inutil este FMI și că ar fi mai bine să ne lipsim de el”.
Acum, Ion Sturza a „răbufnit”: „Acum, că s-a ivit ocazia, nu pot rata ocazia de a-mi exprima toate frustrările și îndoielile personale față de FMI și, indirect, față de alte instituții internaționale care ne țin sub un permanent control financiar și politic – uneori subtil, alteori flagrant. Oficial, misiunea FMI este de a promova stabilitatea economică și financiară în lume prin sprijinirea țărilor membre în menținerea echilibrului macroeconomic și dezvoltarea unor economii durabile. Formularea este impecabilă, fără îndoială. Dar există adesea o prăpastie între formulare și realitate: condiții dure, reforme impuse, austeritate fiscală și o dependență tot mai mare de împrumuturi care mențin adesea țările mici într-un cerc vicios al „ajutorului perpetuu”.
Astăzi, Comisia Europeană numește Moldova „cel mai bun elev din clasă”. Aparent, acest statut este cel care le dă autorităților curajul să „provoace” FMI. Ei bine, principalul lucru este să nu dezamăgești profesorii. Și să nu uitați că aceștia se schimbă uneori.
